REVISTA REVISTELOR

timpul.JPG (18467 bytes)TIMPUL", ziar al Asociatiei Vlahilor din Bulgaria, an. VI, nr. 5 – 47, iunie 1998, Vidin.

Redactat in limbile bulgara si romana, ziarul prezinta mai ales un interes local.

O atentie aparte este consacrata unei manifestari culturale, care se va desfasura, sub titulatura Festivalul „Rabrovo – Vidin ‘98", considerat a fi „evenimentul anului". Amanunte sint oferite de catre Liudmil Raducanov, vicepresedinte al Asociatiei Vlahilor din Bulgaria, care insista asupra participantilor, in primul rind a unor ansambluri artistice din toate locurile unde sint romani (Republica Moldova, Bucovina, Romania), dar si din Macedonia, Grecia sau Albania.

De asemenea, intilnim date referitoare la implinirea a 6 ani de la aparitia ziarului „Timpul", considerat a fi „tribuna noastra, vatra si centru de unire" si care reprezinta „o privire spre adevarul, vocea adevarului si mina intinsa a unitatii umane si fratie".

în alte pagini, citim despre lipovenii de linga Silistra, diverse informatii si doua poezii semnate Pavel Gataiantu.

„SEMANATORUL", buletin al Vicariatului Ortodox Roman din Banatul Iugoslav, Virset, an. XVIII, nr. 3, mai-iunie 1998.

O publicatie cu un continut religios, adresata marelui public, din care spicuim citeva titluri: Crestinii ucenici ai Domnului Hristos, Crucea din centrul satului, Cum sa intarim vointa noastra pentru alegerea binelui?, Rugati-va, ca sa nu calcati in ispita, Cincizecimea romaneasca, Faptele firii pamintesti si duhul.

Predica, din duminica a VII-a dupa Pasti, vorbeste Despre darnicie, iar la rubrica Din viata bisericii noastre sint consemnate hramurile bisericilor din Torocul Mare si Grebenat. De asemenea, amintim si prezentarea cartii Creatori si creatii muzicale (Cintece si coruri religioase pentru copii si tineret). Lucrarea lui Ioan Teodorovici, Ionel Popescu si Dumitru Jompan, aparuta la Editura „Banatica", raspunde „unei necesitati de multa vreme resimtita in scoala noastra".

„FAMILIA", Vladimirovat – Petrovasila (Iugoslavia), an. V, nr. 1 (17), aprilie 1998.

Prima pagina cuprinde articolul Hristos a inviat, un apel catre crestinii din parohia Vladimirovat si un fragment din poezia lui Nichifor Crainic, Noaptea învierii. în continuare, aflam date referitoare la o aniversare (95 de ani de la infiintarea corului din Petrovasila), sint publicate apoi documente din istoria satului Petrovasila si citeva informatii, din 1943, legate de „Astra" din Petrovasila. Sumarul este completat cu observatii privind descoperirea a patru numere din „Familia", din 1910, cu unele ipoteze legate de Originea numelor Gaita si Ghegea si cu o legenda banateana despre Movilele Banatului. Pagina a opta este rezervata elevilor. Sint reproduse creatii ale acestora, iar la rubrica Mic laborator lingvistic sint inserate citeva Repere dialectologice si Lista cuvintelor in transcriptie fonetica. Și aici intilnim Scrisori si opinii ajunse la redactie si nenumarate știri si evenimente culturale. Ca de obicei, in ultima pagina, anecdote, cugetari, aforisme si glume.

vorba.JPG (34932 bytes)VORBA NOASTRA", an. VII, nr. 14, Bor, iunie, 1998, Republica Serbia.

Publicatia se deschide cu un apel adresat guvernului Serbiei si cu discutiile purtate de delegatia Miscarii romanilor – vlahilor din Iugoslavia cu ministrul Ivan Sedlac, in care au fost expuse problemele romanilor din sudul Dunarii.

Retinem din acest numar o Scurta istorie a romanilor timoceni (supranumiti vlahi), un Popas de primavara in sudul Dunarii si citeva date in legatura cu Problema romanilor sud-dunareni din Fuen.

în pagina a unsprezecea sint publicate doua poezii, semnate Ratcu Golesin, iar, in continuare, scrisori catre redactie, stiri si o pagina, ultima, intitulata Cum sa scriem si sa citim romaneste.

origini.JPG (38926 bytes)ORIGINI", ROMANIAN ROOTS, vol. II, nr. 11-12, mai-iunie 1998, editor Gabriel Stanescu.

Un numar dens, bine conceput, cu articole semnate de nume cunoscute, din diaspora si din tara, cu informatii interesante despre evenimente si personalitati cultural-stiintifice, o revista care merita, cu mici rezerve, aprecierile cititorului.

Cele mai multe pagini sint consacrate Basarabiei si Bucovinei, situatiilor trecute sau prezente, dar apar si fapte legate de actualitatea politica romaneasca.

Referitor la Basarabia, citam citeva titluri sau redam in scurt continutul altora: Iata cum am pierdut un savant de o mare cultura (Sanda Golopentia, despre folcloristul si omul de mare cultura, Petre Ștefanuca), Amintiri din zilele Unirii (Claudia Usatiuc), Terra Dolorosa (Traian Andreescu), Basarabia (Nicolae Lupan), Un oponent al Unirii (Constantin Eretescu).

Legat de Bucovina, amintim articolele: Calvarul romanilor din Bucovina, Confesiuni bucovinene (Titu Popescu), Culoarul de legatura (Dumitru Rusan), Austria si problema demografica (Mircea Romaga), Bucovina lui Mihai Eminescu (Gratian Jucan).

Citam, de asemenea, si alte citeva articole demne a fi scoase in evidenta: Muntii Bucovinei, prima zona de rezistenta armata anticomunista (Erast Calinescu), Dupa Insula șerpilor urmeaza Marea Neagra cu axul Dunarii (Ion Dumitreasa – Teodor Gherasim).

Referitor la evenimentele din Romania merita a fi mentionate urmatoarele articole: Demisia premierului Victor Ciorbea – o lovitura data democratiei (Mihai Gheorghiu), Rezolutii ale maresalului Ion Antonescu, Permanente romanesti (Dragos Vitencu), De dorul cailor (Zahu Pana), Romania si romanii in "The New Encyclopaedia Britanica".

în fine, mai inregistram un interviu cu pictorul Semproniu Iclozan, sumare insemnari despre Valeriu Gafencu, citeva notatii ale lui N. Steinhardt, Lungul drum al suferintei spre dreptate (Ion Horia Groza), Nietzscheanul Lenin (Andrei-Justin Hossu) si un articol despre Stelele-n cer, cu o traducere in limba engleza.

Sumarul este completat cu doua recenzii despre cartile Irinei Livezeanu (Cultural Politics in Greater Romania, 1995) si Elenei Siupiur (Siberia dus-intors, 1991).

Mai amintim articolul preotului Gheorghe Calciu (Rugaciune si lumina mistica), o scrisoare a lui Papini catre Mircea Eliade, un fragment din romanul Vioricai Leasa (Laura, cind viata-i era gradina) si insemnarile intitulate Alexei Mateevici e cu noi (Sava Melega), republicare din „Literatura si arta" (12 iunie 1997), cu prilejul implinirii a 80 de ani de la aparitia poeziei Limba noastra, notatii de minima valoare, banalitati, o simpla scriitura. Urmeaza cinci strofe din poezia citata, traducerea lor in engleza si versurile lui Grigore Vieru, Scrisoare din Basarabia.

Sumarul revistei este completat de un supliment si ne oprim doar la citeva articole de aici: Iubim Basarabia (pr. Vasile Tepordei), Desnationalizarea (republicare, de Mircea Druc), Arghezi, Paraschiva, Bucovina (Barutu T. Arghezi), Biblie si altar (Gabriel Stanescu), Tragedia romanilor din Transnistria (George Ștefan), Iunie 1940 in sudul Basarabiei (Paul Petrescu) si un studiu interesant despre Dumitru Matcovschi (George Bajenaru).

Apreciem, in general, calitatile publicatiei, dar nu putem impartasi toate cele afirmate de diversi autori. Uneori faptele sint macar exagerate, daca nu chiar scrise cu o patima motivata mai mult sau mai putin.

americas.JPG (28383 bytes)"The Bukovina Society of the Americas", vol 7, nr. 1, 2, 3, februarie, aprilie, septembrie 1997.

O publicatie, sistem foaie volanta, care insumeaza, lapidar, fapte bucovinene, legate mai ales de locuitorii stabiliti in Canada si America. Informatii succinte despre trecutul si prezentul acestei provincii, stiri si notatii diverse.

Ion NUTA