O FINALIZARE REUŞITĂ

A UNUI SIMPOZION

 

Volumul de faţă, Românii din afara graniţelor ţării. Coordonate istorice şi naţionale în cadrul european (Ediţie de Iulian Pruteanu-Isăcescu & Mircea-Cristian Ghenghea. Prefaţă de Iulian Pruteanu-Isăcescu. Postfaţă de Gheorghe Zbuchea, Casa Editorială „Demiurg”, Iaşi, 2007, 390 p. +  4 p. foto), reprezintă o finalizare reuşită a Simpozionului (inter)naţional, cu acelaşi titlu, desfăşurat la Iaşi, Cahul şi Chişinău în perioada 1-4 noiembrie 2008, la iniţiativa, din nou, a Despărţămîntului Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, prin străduinţa meritorie a celor direct implicaţi din această Asociaţiune (Areta Moşu – preşedinte, Iulian Pruteanu-Isăcescu – secretar, Nicole Vasilcovschi şi Mircea-Cristian Ghenghea – membri), precum şi cu susţinerea mai multor instituţii şi persoane din ţară şi Basarabia.

Cum aflăm şi din Prefaţa semnată de Iulian Pruteanu-Isăcescu, volumul vine în continuarea unei „frumoase tradiţii a ultimilor ani”, cînd demersurile unor manifestări de acest gen (a se vedea şi prima ediţie a Simpozionului internaţional Românii din afara graniţelor ţării, Iaşi-Chişinău, 8-12 noiembrie 2006, finalizată tot printr-o carte) se concretizează în volume care confirmă că „aceste manifestări pot (şi trebuie) să atragă atenţia asupra problemelor (mai vechi sau mai noi) de maxim interes, care-i încearcă încă pe românii de dincolo” (p. 7-8).

Se cuvine a fi subliniat meritul editorilor de a reuni în volumul de faţă cea mai mare parte, după cum se arată în Prefaţă (p. 8), a comunicărilor prezentate în cadrul simpozionului amintit, acestea fiind precedate de cuvintele de salut din partea domnului Traian Băsescu, Preşedintele României, Prof. dr. Momčilo D. Savič de la Facultatea de Filologie a Universităţii din Belgrad, Prof. dr. Dan Jumară, directorul Muzeului Literaturii Române Iaşi, Conf. dr Sergiu Cornea, prorectorul Universităţii „B.P. Hasdeu” din Cahul, şi a Prof. Areta Moşu, preşedintele Despărţămîntului Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi. 

Volumul cuprinde 39 de lucrări (comunicări), redactate cu atenţia şi pătrunderea ştiinţifică specifice complexităţii şi dificultăţii temei propuse, dar şi în conformitate cu nivelul de competenţă al autorilor. Acestea au fost împărţite în trei compartimente, în funcţie de secţiunile simpozionului, în cadrul cărora au fost susţinute.

Prima parte, Istorie şi civilizaţie românească, întruneşte lucrări cu următoarele subiecte: Recuperarea valorilor reprimate. Românii sud-dunăreni (Aurel Papari), Românii dintre valea Timocului şi Istria (Gheorghe Zbuchea), Activitatea neamului Şepteliceştilor în Ţara Moldovei în secolul al XVII-lea (Sergiu Bacalov), Afinităţi româno-franceze în perioada exilului (Elena Florea-Petrea), Românii basarabeni în anii Războiului Crimeii (1853-1856) (Natalia Timohin), Asociaţiunea română pentru cultura poporului român din Maramureş (1861) (Marian Nicolae Tomi), O şcoală din Macedonia (Ciprian Ion Stoian), Nicolae Colan la Chişinău (1917-1918) (Dorel Man), 90 de ani de la începutul eliberării Basarabiei (Rodica Porţeanu, Alexandru Porţeanu), Iaşi-Chişinău. Legături universitare în perioada interbelică (Gheorghe Palade, Gheorghe Iacob), Judeţele Basarabiei în perioada interbelică. Şcoli primare şi lăcaşuri de cult (Ion Agrigoroaiei), Misiunea asociaţiilor studenţeşti bucovinene în perioada interbelică (Dan Jumară), Consideraţii privind participarea Partidului comunist din Moldova la puciul din august 1991 de la Moscova (Ion Certan), „Minoritatea română” din Republica Moldova: speculaţie politică în relaţiile bilaterale dintre România şi Republica Moldova (Maia Gladarenco), Aderarea României la Uniunea Europeană: avantaje politice şi economice pentru Republica Moldova (Octavian Zelinski), Colaborarea economică dintre România şi Republica Moldova de la idee la practică (Nicole Vasilcovschi), Biserica de la Malainiţa. Despre permanenţa/rezistenţa românilor timoceni (numai) prin biserică (Iulian Pruteanu-Isăcescu), Forme de integrare a comunităţii române din Italia (Afrodita Carmen Cionchin), Moldovenii ca „identitate imaginată” în perioada Imperiului Rus (Octavian Ţâcu).

A doua parte a volumului, Limbă şi literatură română, cuprinde rezultatele unor cercetări temeinice, precum Protoromânii în „Faptele Apostolilor” şi în epistole ale „Noului Testament” (Petru Zugun), Românii şi româna din Ungaria (Viorel Hodiş), Limba română în cultul catolic din Moldova (Traian Diaconescu), Tiparul românesc la sfîrşitul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea (Nicolae Ciobanu), Informaţii privind negoţul de carte între Chişinău şi Iaşi la 1838 – Magazinul Mironovici-Nica (Alexandrina Ioniţă, Irina Ioniţă), Scriitori şi reviste aromâneşti în procesul integrării în literatura generală română (Catinca Agache), Un ardelean luptător pentru idealurile Basarabiei: scriitorul Romulus Cioflec (1882-1955) (Luminiţa Cornea), Urmele tăvălugului rusesc (Însemnări) (George Pruteanu), Literatura română în corelaţie cu literatura popoarelor europene (Ludmila Bălţatu), Apartenenţă şi „distanţare” (Nicolae Creţu).

Cele nouă lucrări incluse în a treia parte a prezentului volum, Cultură şi societate românească, aparţin unor cercetători din diferite centre de cercetare şi promovare a valorilor româneşti din România, Republica Moldova, Republica Serbia ş.a., care semnează titluri precum: România sedentară (Ioan Astaluş), Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român – Astra din Banatul iugoslav de-a lungul anilor (Ştefan F. Lupşici), Consideraţii privind activitatea de cercetare în cadrul Institutului Social Român din Basarabia (1934-1940) (Ludmila Chiciuc), Unele aspecte ale politicii culturale în Republica Moldova în anii 1989-2007 (Ion Anton), Aspecte generale privind domeniul culturii în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova (Nicolae Dandiş), Românii catolici emigranţi. Îngrijorări post-aderare (Anton Despinescu), Cîteva observaţii asupra situaţiei basarabenilor aflaţi la muncă în străinătate (Ion Ţurcanu), Situaţia meşteşugurilor artistice în regiunea transfrontalieră Prut (Marcel Lutic), Antroponimia, parte integrantă a tradiţiilor culturale româneşti (Gheorghe C. Moldoveanu).

În încheiere, Mircea-Cristian Ghenghea ne prezintă, sub titlul Din nou, noi despre noi..., o cronică analitică a desfăşurării celei de-a II-a ediţii a Simpozionului internaţional Românii din afara graniţelor ţării..., în care evidenţiază „necesitatea ieşirii din registrul eminamente sentimental al chestiunilor de interes naţional” şi pledează pentru „o abordare pragmatică, rece, îmbinată cu acţiunile «de sentiment»” (p. 382), concluzionînd că „perpetuarea şi afirmarea cu succes a valorilor românismului în cazul românilor din afara ţării” poate fi asigurată prin „colaborarea strînsă dintre autorităţile în drept şi organizaţiile din România care luptă pentru apărarea acestor valori” (p. 384). În partea de încheiere a cărţii, editorii au crezut necesară inserarea Declaraţiei participanţilor la Simpozion (p. 385-386), precum şi a unor fotografii cu imagini din timpul desfăşurării acestuia, care vin în susţinerea opiniei noastre, de condiţii grafice excelente de editare a prezentului volum.

Lectura lucrărilor, de o adevărată bogăţie a informaţiei, cuprinse în ultima apariţie editorială a Astrei ieşene nu poate decît să întărească ideea referitoare la însemnătatea deosebită a unor demersuri de acest gen cu indubitabil impact asupra mediilor intelectuale din România şi Republica Moldova, astfel încît încheiem în spiritul profesorului bucureştean Gheorghe Zbuchea, autorul Postfeţei acestui volum, adresînd editorilor „felicitări şi urări de continuitate!” (p. 388).

 

Ludmila BACUMENCO