In  memoriam  Silviu  Berejan

 

A īncetat din viaţă, pe data de 10 noiembrie 2007, la doar patru luni după ce fusese sărbătorit la īmplinirea a 80 de ani, academicianul Silviu Berejan, eminent lingvist romān din Republica Moldova, unul dintre iniţiatorii şi conducătorii mişcării oamenilor de ştiinţă şi de cultură pentru redeşteptarea naţională de după 1989, īn lupta pentru recīştigarea drepturilor fireşti ale limbii romāne din Moldova din stīnga Prutului. Prin īnalta sa conştiinţă şi prin funcţiile importante īn structurile de conducere ale Academiei de ştiinţe a Republicii Moldova pe care le-a deţinut (director al Institutului de Limbă şi Literatură, coordonator al Secţiei de şiinţe Socioumane), Silviu Berejan a fost sufletul acestei mişcări pentru ideea de limbă romānă unitară īntr-un spaţiu etnic, limbă ale cărei drepturi au fost proclamate curajos şi susţinute, alături de colegii şi colaboratorii săi, cu īnaltă ştiinţă şi cu responsabilă pasiune.

Născut la 30 iulie 1927, īn localitatea Bălăbăneşti (actualul raion Criuleni), viitorul savant a urmat cursurile liceale la Chişinău şi Timişoara (unde familia se refugiase, īn anii 1944 – 1945), iar studiile universitare şi doctoratul la Chişinău. A fost profesor la instituţii de īnvăţămīnt superior din Tiraspol, Chişinău şi Bălţi şi cercetător ştiinţific la Institutul menţionat şi a desfăşurat o exemplară activitate ştiinţifică īn domeniul teoriei limbii, al lexicologiei, al semanticii şi al gramaticii, fiind fondator al unor şcoli īn aceste direcţii de cercetare īn Republica Moldova. Participīnd la manifestări ştiinţifice de prestigiu din numeroase centre academice din īntreaga Europă (mai ales după 1989), Silviu Berejan a fost membru al unor societăţi savante şi colective de lucru pentru proiecte internaţionale, dintre care amintim Comitetul Internaţional de Patronaj al Atlasului lingvistic romanic, Comitetul Internaţional al Slaviştilor, sau, īn etapa acţiunilor de promovare a limbii romāne īn Republica Moldova, al unor organe de stat abilitate īn domeniu (cum a fost Comisia Interdepartamentală pentru Limba de Stat şi grafia latină).

Opera ştiinţifică şi didactică a academicianului Berejan numără peste patru sute de titluri, reprezentīnd volume de autor sau realizate īn colaborare (monografii, dicţionare, cursuri universitare), studii, articole, recenzii, pamflete, interviuri sau cronici, publicate īn periodice de prestigiu şi īn volume tematice din Moldova, din Romānia şi de peste hotare (Rusia, Germania, Franţa, Ungaria etc.), sau īn reviste de cultură. Pe līngă rezultatele investigaţiilor de specialitate, un număr īnsemnat de contribuţii se referă la cultivarea limbii, domeniu din care teoreticianul şi gramaticianul şi-a făcut o preocupare de conştiinţă şi de suflet, la fel ca şi din activitatea de redactor responsabil al „Revistei de lingvistică şi istorie literară”.

Īncă din 1962, de la publicarea unei importante monografii consacrate infinitivului (pe atunci obligatoriu „moldovenesc”), activitatea şi opera lingvistului de la Chişinău au fost cunoscute īn Romānia, fiind recenzate, respectiv citite şi citate īn reviste de specialitate (de exemplu, īn cele de la Iaşi sau de la Cluj), imediat după apariţie, dar şi datorită publicării unor studii īn periodice de profil din ţară („Cercetări de lingvistică”, 1958, „Revue roumaine de linguistique”, 1971, „Memoriile Secţiei de Filologie, Literatură şi Arte” ale Academiei Romāne, 1989-1990 etc.). Lingvistul, profesorul Silviu Berejan a devenit reprezentantul autorizat şi recunoscut al cercetării lingvistice de mare performanţă din Republica Moldova; contribuţiile D-Sale, originale şi provocatoare de emulaţie epistemologică, īn domeniul teoriei limbii, al gramaticii, al lexicologiei, lexicografiei şi limbii literare, privitoare la cīmpurile semantice, echivalenţa semantică a unităţilor lexicale, la sinonimie, referitoare la infinitiv (din punct de vedere morfologic şi sintactic), la terminologia tehnico-ştiinţifică şi avīnd ca obiectiv major şi cultivarea limbii, sīnt unanim apreciate şi puse īn lucrare de specialişti. Iar omul Silviu Berejan ne-a devenit cunoscut (şi binevoitor prieten) şi datorită participării D-Sale la numeroase congrese internaţionale ale lingviştilor şi romaniştilor (m-aş putea referi doar la cele de la Bucureşti, 1967 şi 1968, de la Napoli, 1974, sau de la Aix-en-Provence, 1983).

Participarea acad. Silviu Berejan la ceea ce magistrul Eugeniu Coşeriu (de care l-a legat o caldă prietenie şi care i-a apreciat opera) a numit „revoluţia lingvistic㔠de la Chişinău s-a manifestat atīt prin intervenţiile convingătoare şi decisive la precizarea atitudinii Academiei de ştiinţe a Moldovei cu privire la legiferarea statutului de limbă oficială de stat a limbii romāne īn Republica Moldova şi faţă de utilizarea corectă din punct de vedere istoric şi ştiinţific a acestui glotonim, cīt şi prin prezenţa, semnificativă, a lingviştilor moldoveni la reuniunile internaţionale, desfăşurate īn special īntre anii 1991 şi 1996, avīnd ca temă definirea conceptelor la care ne-am referit.

Īn numele unei calde prietenii şi fructuoase colaborări, să ne fie permisă derogarea de la grila obişnuită a unui necrolog, prin evocarea legăturilor lui Silviu Berejan cu ieşenii şi cu lingviştii din ţară. Formaţia ştiinţifică, multilaterală, şi competenţele, de excepţie, ale savantului Silviu Berejan şi-au pus amprenta asupra orientării şi desfăşurării programelor comune de cercetări ale colaboratorilor D-Sale de la Chişinău şi ale celor de la Iaşi īn domeniul dialectologiei şi limbii romāne literare, abordate īncepīnd din anul 1991.

Mă voi referi doar la cīteva aspecte. Astfel, cu sprijinul clarvăzător şi eficient al Domniei Sale (date fiind şi funcţiile la care m-am referit), am proiectat anchetele din cadrul programului Graiurile romāneşti de la est de Carpati. Socio- şi etnotexte (cercetări şi īnregistrări de texte de profil īn 30 de localităţi din Romānia, Republica Moldova şi Ucraina), program lansat printr-o masă rotund㠄Cercetările de dialectologie” (Chişinău, martie 1992), şi tot atīt de mult īi datorează D-Sale colegii noştri de la Bucureşti īn ceea ce priveşte proiectul, de aceeaşi viziune integratoare culturală şi ştiinţifică, Graiuri romāneşti din Basarabia, Transnistria, nordul Bucovinei şi nordul Maramureşului, ca şi acela la care au participat universitari de la Iaşi şi de la Leipzig, finalizat īn volumele tipărite sub titlul Limba romānă vorbită īn Moldova istorică.

Ne face plăcere să amintim, īn aceeaşi ordine de idei, rolul important al celui evocat la fixarea obiectivelor, la fundamentarea principiilor şi la stabilirea metodei de lucru la alte teme de colaborare (Devierea de la normele limbii literare īn publicaţiile periodice din Republica Moldova, redactarea de lucrări lexicografice, cercetări de toponimie de pe cele două maluri ale Prutului etc.). Pentru desfăşurarea eficientă şi īn condiţii favorabile a acestor colaborări, Institutul condus de acad. Silviu Berejan a organizat manifestări ştiinţifice şi a asigurat o permanentă confruntare de idei īntre lingviştii de la Chişinău şi de la Iaşi. Şi īi mai sīntem recunoscători Domniei Sale pentru onoarea ce ne-a făcut-o de a ne atrage īn calitate de colaboratori la „Revista de lingvistică şi ştiinţă literară”, un adevărat copil de suflet al savantului, care avea grijă să primim, noi, colegii de la Bucureşti sau de la Suceava, dar şi lingviştii din Germania, fiecare număr nou apărut, o īmprejurare de natură să cunoaştem şi să apreciem ştiinţa şi talentele lingviştilor şi literaţilor moldoveni. A fost, şi aceasta, una din preocupările care au făcut din Silviu Berejan o personalitate de profundă semnificaţie pentru profilul şi destinul unei comunităţi, profesionale şi de suflet, īn anii unor transformări definitorii pentru afirmarea etniei, a limbii şi a culturii romāneşti īn Moldova dintre Prut şi Nistru.

De experienţa, de īnsufleţirea savantului-cetăţean au avut de profitat cercetători din diferite generaţii care i-au ascultat comunicările la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale dedicate studierii limbii, literaturii şi culturii, desfăşurate sub semnul „Zilelor academice ieşene”, al simpozioanelor „Limba romānă azi”, al „Conferinţelor naţionale de lingvistic㔠sau al conferinţelor Secţiei de Filologie a Academiei intitulate „Limba romānă şi relaţiile ei cu istoria şi cultura romānilor”, şi ne face plăcere să amintim, īn mod deosebit, participarea D-Sale la Simpozioanele Asociaţiei Culturale „Alexandru Philippide”. De neuitat sīnt momentele de īmpărtăşire sufletească prilejuite de astfel de manifestări publice, ca şi de discuţiile īn grupuri de prieteni care se formau instantaneu īn jurul acestui mare suflet de om, care ne īnfrumuseţa mintea şi inima prin dreapta judecată, prin bunătate şi umor. Astfel, Silviu Berejan ne-a ajutat, pe toţi, prin legături de ştiinţă şi de conştiinţă, să-i cunoaştem şi să-i preţuim pe colegii de la Chişinău, ca şi pe cei de la Bălţi, centru universitar de suflet al marelui dispărut, unde ne-am īntīlnit de multe ori şi sub semnul preţuirii acestui devotat Profesor bălţean.

Cu titlu de mărturie a unor satisfacţii personale, vreau să evoc, şi acum, īntīlnirile şi colaborarea, de o factură deosebită, ocazionate de Colocviile Comitetului Internaţional pentru Atlas linguistique roman de la Aussois şi Barcelona, īn 1994, la ultima dintre acestea, ca şi la München, īn 1993, dar ca şi anterior, la Napoli, īn 1974, aflīndu-ne sub aripa ocrotitoare şi sub īndemnul, stimulator, sub privirea de părintească bunăvoinţă ale Magistrului Eugeniu Coşeriu… Sub semnul acestei deosebite preţuiri pentru Coşeriu s-a desfăşurat colaborarea noastră, marcată de emoţii, dar eficientă, īntru editarea volumului Lingvistică din perspectivă spaţială şi antropologică, pentru a cărui realizare ne-am bucurat de colaborarea unor colegi lingvişti de la Chişinău şi de la Iaşi; aveam să cunoaştem cea mai mare satisfacţie prin aprecierea făcută de autorul studiilor tipărite īn acest volum; pentru Eugeniu Coşeriu el a constituit īncă un semn al īntoarcerii acasă, de unde considera că niciodată nu a fost plecat, o mărturie preţioasă de revenire, ştiinţifică, pe plaiurile natale, sub semnul unei semnificative conlucrări moldovene, patronată de academicianul Silviu Berejan.

Ne-au apropiat destinul şi vremurile, ne-au legat, profesional şi sufleteşte, aproape două decenii de lucru īmpreună, de strădanii comune; am avut bucuria, alături de lingviştii basarabeni şi de cei din ţară, să-l omagiem la īmplinirea a 80 de ani, o frumoasă vīrstă a īmplinirilor, ca pe un corifeu al lingvisticii din Moldova şi al lingvisticii romāneşti şi am nutrit speranţa depăşirii unor grele īncercări de moment ca şi aceea de a-l avea īncă mult timp alături de noi pe Silviu Berejan, spre īndeplinirea misiunii pe care o avem, pentru bucuria de a ne īmpărtăşi de harurile cu care Dumnezeu l-a dăruit pe acest mare om şi prieten al tuturor celor care l-au cunoscut.

Şi acestea sīnt tot atītea motive pentru care comunitatea lingviştilor, prietenii şi colegii īl păstrează īn mintea şi īn inima lor şi īi cinstesc memoria: chiar la sfīrşitul anului trecut, sub egida Institutului de Filologie al Academiei de ştiinţe a Moldovei, a fost alcătuit un excelent volum (tipărit deja), intitulat Itinerar sociolingvistic, o antologie īn care Alexandru Bantoş a cuprins cele mai importante studii ale unui Silviu Berejan aflat īn căutarea adevărului, dezvăluit tuturor, asupra limbii vorbite īn Moldova din stīnga Prutului, dar şi alte texte semnificative pentru academicianul om al cetăţii, printre care strălucite interviuri, sau diferite documente cu valoare istorică, la redactarea cărora acesta a avut o contribuţie remarcabilă: rezoluţii ale unor conferinţe şi congrese ale filologilor romāni, declaraţii ale Academiei de ştiinţe a Republicii Moldova, din perioada īncercărilor de a legifera, īn spiritul adevărurilor istoriei şi ale īnaltei responsabilităţi a specialistului, statutul limbii romāne īn Basarabia.

*

Prin dispariţia sa, lingvistica romānească a pierdut un eminent cercetător, iar limba romānă contribuţia de cunoaştere şi de preţuire a uneia dintre cele mai autorizate voci din Basarabia.

Dumnezeu să-l odihnească īn pace!

 

Stelian Dumistrăcel