LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN ATENŢIA SPECIALIŞTILOR

 

            Despărţămîntul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, în colaborare cu Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cu Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova – Chişinău, Republica Moldova –, beneficiind de sprijinul Casei Editoriale Demiurg, oferă un nou reper în contextul cultural şi intelectual românesc actual: volumul Simpozionului internaţional Limba şi literatura română. Regional-Naţional-European, ale cărui lucrări s-au desfăşurat în perioada 24-27 noiembrie 2005, la Iaşi şi la Chişinău. Volumul se constituie într-un veritabil prilej atît pentru dobîndirea bazelor culturii naţionale, pe care unii, se pare, le-au uitat, cît şi pentru o îmbogăţire intelectuală permanentă.

          Materialele incluse în volum sînt precedate de cuvintele adresate la deschiderea lucrărilor simpozionului (p. 11-19) de către Henri Luchian (prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Iulian Popescu (decanul Facultăţii de Litere de la Universitatea ieşeană), Areta Moşu (preşedinte al Despărţămîntului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi) şi Gheorghe Rusnac (rectorul Universităţii de Stat din Moldova), fiecare exprimîndu-şi onoarea de a lua parte la o asemenea manifestare academică.

          Aşa cum a observat prof. dr. Iulian Popescu, succesiunea pe care o enunţă titlul Simpozionului se dovedeşte semnificativă, de vreme ce „naţionalul” ocupă centrul acestui enunţ (p. 13), subliniind importanţa acestui termen într-un context european, aşa cum anunţă un viitor nu foarte îndepărtat. Ideea a fost reluată de ceilalţi vorbitori, care au evidenţiat rolul deosebit de important al Despărţămîntului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi în organizarea unor astfel de evenimente culturale.

          Cuprinsul, aflat la începutul volumului, redactat în trei limbi (română, engleză şi franceză), dezvăluie cele două coordonate pe care au fost elaborate lucrările – limbă şi literatură, fiecare avînd ca tematică aspecte particulare raportate cadrului general al europenizării. Indiferent de subiectul tratat, materialele se constituie în interesante puncte de vedere actuale asupra aceleiaşi teme: manifestarea specificului naţional, textul fiind susţinut, în unele cazuri, de materiale auxiliare, precum hărţi, tabele, grafice ş.a. Semnatarii comunicărilor susţinute în cadrul acestui Simpozion sînt nume cunoscute ale mediilor culturale atît din interiorul, cît şi din afara graniţelor: Nicolae Creţu, Klaus Bochmann, Dumitru Irimia, Constantin Ciopraga, Vasile Dumbravă, Valeriu Stancu, Polina Kiseolar, Stelian Dumistrăcel, Noemi Bomher, Petru Zugun, Irina Condrea, Adrian Turculeţ, Ana Bodnarenco ş.a.

          Scopul declarat al autorilor nu a fost prezentarea exhaustivă a culturii române de pe ambele maluri ale Prutului, ci, mai degrabă, redescoperirea valenţelor culturale comune, a valorilor care nu ţin cont de regimuri politice şi nici de spaţii geografice marcate pe o hartă. Titlul Simpozionului, ca şi al fiecărui material în parte, arată din plin acest lucru.

          Noţiuni ca „localismul creator” (p. 23-28) sau „matrice creatoare” (p. 129-138) sînt inteligent utilizate pentru a sublinia efectele nocive ale unei crize identitare în cazul unei dizolvări sau, mai bine spus, al unei alterări ireversibile a fenomenului cultural românesc. Concepte ca „integrare”, „globalizare”, „regionalizare” (p. 23) sînt scoase din ceaţa unor interpretări eronate şi înlocuite cu termeni precum „dialog”, „cooperare”, „interculturalitate” (p. 24), termeni care au la bază acelaşi concept al „naţionalului”, la care unii fac alergie, după cum bine a observat N. Creţu în comunicare sa (p. 24). „Localismul creator”, concept lansat de Al. Dima, este exemplificat prin modelul literar oferit de Sadoveanu, scriitor care poate sta alături de mari nume ale literaturii universale.

          Imaginea eminesciană a identităţii naţionale, acea „osie statornică” amintită de poet într-un comentariu din periodicul „Timpul”, este remarcabil prezentată de prof.univ. dr. Dumitru Irimia. Aşa cum apreciază cunoscutul eminescolog, „din imaginea lui Eminescu, poeţii din Basarabia şi nordul Bucovinei au integrat, prin strategii intertextuale, în propria creaţie imagini în care naţionalul şi universalul se intersectează în generarea de sensuri poetice profunde, dar şi imagini prin care interpretarea publicistică şi poetică a condiţiei social-politice a fiinţei româneşti îşi află forţa de respingere a agresivităţii istoriei” (p. 45). Se subliniază, astfel, rolul deosebit de important pe care l-a avut Eminescu în dezvoltarea literaturii din afara graniţelor româneşti.

          În contextul proceselor de europenizare / transnaţionalizare, lucrări precum cea a lui V. Dumbravă regîndesc noţiunea de spaţiu lingvistic dincolo de graniţele politico-administrative (p. 67), altele analizează Limba moldovenească, o variantă strînsă în chingi a limbii române (Gh. Moldoveanu, p. 169) sau oferă interesante opinii Despre politica lingvistică în Moldova după 2001 (Petru Butuc, p. 147). Situaţia limbii minorităţilor naţionale române din sudul regiunii Odesa, prezentată de P. Kiseolar (p. 179-187), trage semnale de alarmă pentru autorităţile din ţară, care rămîn, însă, nepăsătoare şi reci.

          Soluţii timide, dar, pe de altă parte, destul de îndrăzneţe şi elaborate, apar tot din rîndul intelectualilor, al oamenilor de cultură: Atlasul multimedia prozodic român (AMPRom), prezentat de Adrian Turculeţ, Luminiţa Botoşineanu şi Ana-Maria Minuţ.

          Ultima parte a acestui volum include lucrările prezentate cu ocazia serbării a 125 de ani de la naşterea marelui Sadoveanu, adevărate „teme de reflecţie” pentru cine se pretinde intelectual, provocări pentru oricine doreşte să se apropie de spiritul sadovenian.

          Adresîndu-se unui public larg – studenţi, profesori, oameni de cultură sau simpli români, interesaţi de integritatea culturii reflectată din perspective personale şi de evitarea capcanelor deschise de ideologii eronat înţelese şi aplicate, volumul Simpozionului constituie un eveniment inedit şi, în acelaşi timp, necesar în peisajul apariţiilor de carte. Ecoul, sperat a fi pozitiv, al acestei lucrări bazate pe o muncă documentară vastă, se doreşte a răsuna nu doar la nivelul inimilor româneşti, ci şi la nivel de atitudine viitoare.

Anca VOICU

______________________________________________

Luminiţa Botoşineanu, Victor Durnea (red.), Limba şi literatura română. Regional-Naţional-European. Simpozion internaţional Iaşi-Chişinău 24-27 noiembrie 2005, Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2006, 558 p.