ASTRA PENTRU ROMĀNII DE PRETUTINDENI

 

Respectīnd crezul unităţii prin cultură a romānilor, promovat de Asociaţiunea pentru Literatura Romānă şi Cultura Poporului Romān īncă de la īnfiinţarea sa, Despărţămīntul „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi a desfăşurat, īn cei 10 ani de existenţă, o vastă activitate de răspīndire şi promovare a culturii şi spiritualităţii naţionale īn rīndul comunităţilor romāneşti din jurul ţării, īn strīnsă colaborare cu toate despărţămintele.

Īn cadrul acestor activităţi se pot distinge două categorii de acţiuni. O primă categorie se referă la acţiuni de īnalt nivel ştiinţific şi academic, organizate īn colaborare cu institute de prestigiu din Iaşi şi din ţară, şi care s-au bucurat de reacţii favorabile şi de aprecieri unanime, inclusiv peste hotare, fapt remarcabil şi īncurajator pentru continuarea unor asemenea iniţiative. La reuşita tuturor acestor manifestări, Despărţămīntul a beneficiat, pe līngă acest sprijin al unor organisme ştiinţifice din Romānia, şi de suport financiar şi material din partea diferitelor instituţii ale statului: Guvernul Romāniei – Departamentul pentru Romānii de pretutindeni, Ministerul Culturii şi Cultelor Universitatea „Al. I. Cuza”, diverse instituţii din plan local.

Īmbucurător este faptul că, aproape de fiecare dată, dezbaterile şi concluziile de la aceste īntruniri au format obiectul unor demersuri publicistice. Menţionăm, īn acest context: Simpozionul Internaţional Republica Moldova – īn căutarea identităţii, organizat īn colaborare cu Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, care ş-a desfăşurat īn octombrie 2001; Simpozioanele Internaţionale Identitatea limbii romāne īn perspectiva globalizării, şi Limba şi literatura romānă īn spaţiul etno-cultural daco-romānesc şi īn diasporă, organizate īn colaborare cu Institutul de Filologie Romān㠄A. Philippide”, īn mai 2002, respectiv īn mai 2003. De un deosebit succes s-a bucurat Simpozionul Internaţional Spaţiul lingvistic şi literar romānesc din perspectiva integrării europene, organizat īn zilele de 1 şi 2 octombrie 2004 de Despărţămīntul „Mihai Kogălniceanu” Iaşi şi acelaşi Institut de Filologie Romān㠄A. Philippide”. Despărţămīntul nostru s-a implicat şi īn organizarea Simpozionului Internaţional Aspecte ale vieţii spirituale īn Europa de Sud-Est din preistorie pīnă īn perioada medievală, care s-a desfăşurat īntre 17 şi 20 octombrie 2004, la Iaşi. Manifestarea a fost organizată īn colaborare cu Institutul de Arheologie din Iaşi al Academiei Romāne, cu Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, aflīndu-se sub egida Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Ultimul simpozion la a cărei organizare a participat şi Despărţămīntul nostru a fost Simpozionul Internaţional Contacte etnice şi schimburi culturale la nordul şi vestul Mării Negre de la colonizarea greacă pīnă īn zilele noastre, ce s-a desfăşurat īn perioada 13-17 iunie 2005, la Iaşi.

O a doua categorie de acţiuni se referă la cele cu caracter de răspīndire şi popularizare a culturii naţionale īn cadrul comunităţilor din jurul Romāniei. Numeroase programe care se adresează romānilor din Basarabia, Transnistria, nordul Bucovinei, Timocul sīrbesc şi Timocul bulgăresc, Macedonia şi Albania, şi-au găsit un loc bine definit īn cadrul iniţiativelor şi demersurilor noastre. Īn seria activităţilor organizate de către Despărţămīntul din Iaşi, īn beneficiul comunităţilor romāneşti din afara graniţelor ţării, se īnscriu Tabăra „Acasă la Noi” – 9 ediţii, Concursul de Creaţie Literar㠄Veronica Micle” – 8 ediţii, Itinerariile Folclorice „Se-ntīlneşte Dor cu Dor” şi „Rază de Bucurie” – 11 ediţii, Concursul de Arte Plastice „N. N. Tonitza” – 6 ediţii, Concursul de Fizică al romānilor de pretutindeni „Ştefan Procopiu” – 11 ediţii, precum şi „Deniile eminesciene” – 11 ediţii. Despărţămīntului ieşean, „Revista romānă”, cu tiraj de 1500 de exemplare, distribuită gratuit īn 24 de ţări.

Īn această a doua categorie de acţiuni ale Despărţămīntului „Mihail Kogălniceanu” un loc aparte a revenit īnfiinţării unor biblioteci ASTRA la est şi la nord de Prut, precum şi īmbogăţirea fondului de carte al unor biblioteci aflate īn localităţi rurale din Basarabia, regiunea Odessa, regiunea Cernăuţi şi Voivodina. Dar toate aceste din urmă acţiuni n-ar fi fost posibile fără existenţa unor structuri adecvate īn cadrul comunităţilor romāneşti de līngă noi, precum şi fără ajutorul din ţară al altor despărţăminte, organizaţii civice şi culturale, biblioteci şi instituţii de īnvăţămīnt. Astfel, de indiscutabilă importanţă a fost reactivarea şi organizarea de structuri astriste īn: Republica Moldova – ASTRA „Onisifor Ghibu” din Chişinău (17 noiembrie 1994, preşedinte Nina Josu), īnfiinţarea Despărţămīntului „Ioan Sīrbu” din Criuleni (iunie 1996, preşedinte Lidia Frumosu), a Despărţămīntului „Iulia Hasdeu” din Cahul (1996, preşedinte Doina Focşa), a Despărţămīntului „Pan Halippa” din Edineţ (ianuarie 1999, preşedinte Tatiana Lupu), a Despărţămīntului din Lozova (1998, preşedinte Maria Ursachi), a Despărţămīntului „Valul lui Traian” din tighina (martie 2001, preşedinte Lidia Jubea), a Despărţămīntului „Mihai Eminescu” din Străşeni (iunie 2004, preşedinte Claudia Nestor); Serbia – la Coştei (1999, preşedinte Ion Gaşpar), Uzdin (2000, preşedinte Vasile Barbu), Delibata (2004, preşedinte Ştefan Fănică Lupşici) şi Vīrşeţ; Ucraina – Societatea Cultural㠄Valul lui Traian” din Borisovca (preşedinte Nicolae Moşu), Societatea pentru Cultura Romāneasc㠄M. Eminescu” din regiunea Cernăuţi, Societatea „Favorit” din Balta, din regiunea Odessa.

Īn Romānia am fost sprijiniţi, printre alţii, de către Fundaţia „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Fundaţia Culturală Romānă, Asociaţia pentru Literatura Romānă şi Cultura Poporului Romān din Bucovina, biblioteci judeţene din Constanţa, Craiova, Iaşi, Bacău etc. dintre instituţiile de īnvăţămīnt mediu şi superior putem menţiona Şcoala Centrală, Liceul „C. A. Rosetti”, Liceul „Iulia Hasdeu” din Bucureşti, Liceul „Garabet Ibrăileanu”, Şcolile Generale „A. Vlahuţă”, „Mircea cel Bătrīn”, „Petru Poni” din Iaşi etc. Am primit, de asemenea, şi am trimis īn zonele de peste Prut, numeroase donaţii particulare, de la edituri, alte şcoli şi din partea unor despărţăminte.

Au primit fonduri de carte, din partea sau prin intermediul Despărţămīntului din Iaşi, şcoli din Cahul, Chişinău, Orhei, Oniţcani, Lozova, Străşeni, Ursoaia, Tănătari, Tiraspol, Tighina, Căuşeni, Ştefan Vodă, Criuleni, Edineţ, Parcova, Selemet, Cimişlia (R.Moldova), Borisovca, Glubocoe, Babele, Utconosovca, Cartal, Satul Nou, Sărata, Reni, Balta, Cernăuţi-Mahala, Noua Suliţă, Herţa, Pătrăuţii de Jos, Pătrăuţii de Sus, Igeşti, Cireş, Budineţ, Crasna, Storojineţ, Ciudei (Ucraina). Nu au fost neglijate bibliotecile importante de peste Prut, precum Biblioteca „Onisifor Ghibu”, Biblioteca Universităţii de Stat „I. Creangă”, Biblioteca „Transilvania”, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creang㔠din Chişinău.

Pīnă acum, Despărţămīntul nostru a contribuit, īmpreună cu ASTRA centrală la īnfiinţarea Bibliotecii de la Criuleni, īn cadrul unei şcoli primare, la deschiderea Centrului Cultural Astra de la Oniţcani, pe malul Nistrului. De asemenea, īn toamna acestui an la Cahul, se va deschide o altă bibliotecă.

Īn mod evident, programele desfăşurate şi prin īntemeierea acestor şezăminte urmărim comunităţile romāneşti aflate īn statele vecine. Pe līngă aceasta, dorim asigurarea dreptului la lectură şi informare īn limba maternă a etnicilor romāni din vecinătatea ţării, asigurarea unei pregătiri corespunzătoare al elevilor din şcolile cu predare īn limba romānă, facilitarea dialogului dintre spaţiile spirituale romānesc ucrainean, bulgar, sīrb şi maghiar. Īncercăm, de asemenea, să īncurajăm traducerile din  şi īn limba romānă, prin intermediul Concursului de poezie „ Veronica Micle”, programele noastre sīnt gīndite ca punţi de legătură şi convieţuire interetnică: īntīlniri cu scriitori, lansări de cărţi şi publicaţii, concursuri literare.

Din 1999 se duc tratative, prin Consulatul romān, cu societăţi culturale şi oficialităţi administrative din regiunea Cernăuţi, cu  Universitatea din Cernăuţi,  pentru īnfiinţarea unei biblioteci. Deşi au avut loc cīteva īntīlniri şi schimburi de delegaţii, nu s-a reuşit obţinerea aprobării necesare şi a spaţiului adecvat. Aceeaşi problemă a spaţiului a fost īntīmpinată la Universitatea Umanistă din Ismail, unde numeroase cărţi, provenite din donaţii, au fost pierdute, deoarece nu s-a acordat un spaţiu corespunzător şi nu a existat un personal calificat care să īngrijească de fondul de carte.

Dificultatea transportării acestor cărţi īn teritoriile de dincolo de Prut a fost mai mult decīt evidentă, īn condiţiile vitrege pe care am fost nevoiţi să le īndurăm.

Iată de ce am utilizat programele şi itinerariile noastre folclorice pentru a  putea pătrunde cu cărţi şi publicaţii romāneşti pe teritorii romāneşti.

Acestea sīnt, prezentate sumar, doar cīteva date şi statistici despre  activitatea desfăşurată de către astriştii ieşeni, īmpreună cu toţi colaboratorii lor din ţară şi din  afară, pentru menţinerea, şi īn acest mod, a identităţii şi reperelor spirituale, naţionale din comunităţile romāneşti aflate īn imediata vecinătate a  ţării.

 

Prof. Areta Moşu

Preşedinte al Despărţămīntului

„Mihail Kogălniceanu” ASTRA IaşI