VASILE NETEA

CĂRTURARUL   ASTRIST  DIN DEDA MUREŞULUI

 

Viaţa cărturarului Vasile Netea a fost īn īntregime īnchinată studiului şi muncii intelectuale. Răsărit din anonimatul unui cămin sărac din Ardeal, suind treptele vieţii şi demnităţilor cu răbdare şi credinţă, cărturarul Netea a biruit adversităţile legate de umila sa origine, pentru a se īnfăţişa ca un cruciat care este sortit să se jertfească. Vasile Netea a cunoscut lupta pentru sfīnta cauză a neamului romānesc şi toate bucuriile de a fi văzut  īmplinit marele ideal al tuturor romānilor, cu toate că īn momentul respectiv avea doar şase ani.

Vasile Netea s-a născut, după cum am spus, la 1 februarie 1912. Copilăria lui a fost una destul de dificilă. Īn primul rīnd, datorită faptului că la scurt timp după ce a venit pe lume a īnceput prima conflagraţie mondială, el fiind nevoit să plece cu mama sa la Gledin, localitatea ei de baştină, tatăl fiind plecat pe front. După război, vor reveni la Deda, comuna natală. La această vīrstă fragedă de doar şase ani, Vasile Netea vede īmplinit marele ideal al romānilor, Unirea cea Mare, dīndu-şi mai bine seama de această realizare ceva mai tīrziu. Vasile Netea a făcut şcoala primară la Deda cu īnvăţătorul Borşianu, apoi Şcoala normală la Tīrgu-Mureş, La Blaj, diferenţa de liceu, iar studiile universitare le face la Cluj, apoi Facultatea de Litere din Bucureşti.

Putem spune că Vasile Netea s-a născut sărac, dar a murit bogat, extrem de bogat, dar o bogăţie care nu este materială ci este de o altă natură. Vasile Netea a murit bogat sufleteşte. A avut un suflet pur, curat, plin de dragoste pentru cei din jurul său. A dat dovadă de dragoste de ţară, militīnd tot timpul īn interesul naţiunii romāneşti, făcīnd acest lucru mai ales prin ceea ce a scris. Şi a scris mult şi a avut un deosebit succes. A dat dovadă de dragoste faţă de părinţi. Şi-a iubit părinţii ca pe lumina ochilor săi, cum de altfel l-au iubit şi părinţii pe el. Şi-a iubit satul şi pe toţi consătenii săi. Īncă de tīnăr, s-a īncadrat īn această vatră a comunei Deda, s-a implicat şi el īn circuitul datinilor şi al tradiţiilor acestei comune, a participat la acţiunile folclorice ale comunei din care provenea. Niciodată nu s-a ţinut mīndru de consătenii săi. Venea mereu cu drag īn comuna natală, unde īşi revedea prietenii, rudele şi cunoscuţii. Era un credincios bun al Bisericii Ortodoxe. Mergea la biserică īncă de cīnd era copil, iar apoi cīnd a plecat din sat la şcoală, revenea īn comuna natală cu plăcere şi mergea şi la biserică. A fost căsătorit cu doamna Lucreţia, fiica preotului Cazan din Filea, cu care a avut pe unicul lor fiu, Gelu.

Īn anul 1948, a primit titlul de doctor īn istorie „magna cum laude”, cu o teză de doctorat despre viaţa şi activitatea lui George Bariţiu.

Prima parte a activităţii lui Netea a fost ocupată de funcţia de īnvăţător. Netea a fost īnvăţător pe meleaguri mureşene, īn multe localităţi din această zonă, chiar şi īn comuna sa natală Deda. Īn toată această vreme, şi-a dat toată sīrguinţa şi tot ceea ce a avut mai bun īn el pentru a insufla tinerilor copii īnvăţăturile cele bune şi folositoare pentru a-i forma ca oameni de nădejde ai societăţii romāneşti. Ca om al īnvăţămīntului romānesc transilvănean, pe care l-a slujit cu credinţă şi cu pasiune, Vasile Netea a fost convins de faptul că īnvăţămīntul era talpa casei naţionale, sarea pămīntului, piatra cea din „capul unghiului” pe care se clădeşte viitorul veacului romānesc. A fost apoi profesor la Bucureşti, unde, de asemenea, a desfăşurat o activitate extrem de rodnică.

Un fapt extrem de dramatic īn viaţa lui Vasile Netea a fost acela al īntemniţării sale. Vasile Netea a petrecut īn īnchisoare o perioadă destul de lungă de timp, fiind īnchis īn două rīnduri. Astfel, el a cunoscut toate vicisitudinile şi greutăţile vieţii, īntīi a cunoscut greutăţile materiale, fiind dintr-o familie săracă, apoi durerea īnstrăinării de cei dragi, prin plecarea la şcoală, iar apoi toate greutăţile vieţii, fiind īnchis īn timpul regimului comunist. Dar a răzbit deasupra tuturor acestor necazuri şi greutăţi, a ştiut cum să se ridice deasupra lor, cum să le īnfrunte, īn aşa fel ca el să iasă cīştigător. A ştiut cum să facă acest lucru şi a biruit toate īncercările vieţii,devenind un om de valoare al acestei ţări, un om de cultură, un adevărat cărturar romān.

A avut foarte mulţi prieteni, pretutindeni a fost īnconjurat de prieteni. A ştiut să-şi facă prieteni, prin comportamentul său, prin maniera sa de a fi, s-a impus ca un model de om, a ştiut să se facă respectat, respectīndu-i pe ceilalţi, a iubit pe cei din jur, ca să fie la rīndul său iubit de aceştia, ca să fie apreciat, a muncit serios pentru a se realiza pe plan intelectual şi a făcut-o cu un deosebit succes.

Referindu-ne, īn concluzie, la opera lui Vasile Netea, putem spune că acest cărturar a lăsat posterităţii o operă monumentală, o operă impresionantă atīt prin dimensiunile sale cīt şi prin profunzimea temelor pe care le abordează.

Numărul articolelor sale de revistă este foarte greu de inventariat, a colaborat la foarte multe publicaţii īn paginile cărora a scris sute de articole. A scris frumos Netea, a scris explicit pentru toţi romānii. Stilul său este original.

Subiectele sale au fost multiple. Īn primul rīnd, Vasile Netea a căutat prin scrisul său frumuseţea şi măreţia atīt de īnălţătoare a zonei sale natale.

Prezintă detaliat folclorul caracteristic acestei zone şi mai ales folclorul din Deda, care i-a fost atīt de apropiată sufletului său. Aminteşte şi de reprezentanţii de seamă, care au scris despre folclorul acestei zone.

Vasile Netea descrie şi marile evenimente ale istoriei noastre. Īncepe prezentīnd īn primul rīnd pămīntul Romāniei de astăzi, ca fiind unul dacic: „pămīntul Daciei - Romānia de astăzi - şi locuitorii ei sunt din cele mai vechi şi mai sigure realităţi umane ale Europei sud-estice. Viaţa omenească s-a desfăşurat aici, lăsīnd puternice urme īncă din preistorie, existenţa şi ascendenţa ei fiind atestate de numeroase săpături arheologice. Şi ele nu s-au descoperit numai īntr-o anumită parte a acestui pămīnt, ci pe toate cīmpiile, munţii şi văile sale. (…) Teritoriul Daciei, cuprins īn spaţiul carpato-dunărean, a fost astfel locuit şi lucrat din cele mai vechi timpuri, īn cuprinsul său dezvoltīndu-se o populaţie şi o civilizaţie vrednică de toată atenţia”. Astfel, dintr-o populaţie aşa de civilizată nu poate să iasă decīt un popor vrednic de toată lauda, pe care Netea īl prezintă īn cuvinte deosebite prin scrisul său.

Netea vorbeşte despre marile evenimente ale istoriei noastre. Se referă īn primul rīnd la Revoluţia din 1848-1849, prezentīnd acest prim pas făcut de romāni spre unitate naţională. Prezintă şi pe marii reprezentanţi şi fruntaşi ai Revoluţiei.

Netea face istoricul Memorandumului prezentīnd de asemenea pe reprezentanţii cei mai de seamă.

Cărturarul din Deda Mureşului descrie apoi Războiul de Independenţă din 1877 şi sacrificiul poporului romān făcut pentru realizarea marelui ideal al tuturor romānilor.

Prezintă, apoi, şi primul Război Mondial, el īnsuşi avīnd de suferit de pe urma acestuia, trebuind să se refugieze cu mama sa īn satul natal al acesteia, urmīnd ca după război să revină īn Deda. Vasile Netea descrie īntr-un mod admirabil Marea Unire de la Alba Iulia şi acea memorabilă zi de 1 Decembrie 1918, pe care el o prezintă cu lux de amănunte.

Prin scrisul său, cărturarul Vasile Netea evidenţiază şi personalitatea unor oameni de marcă ai istoriei, literaturii sau din alte domenii ale culturii romāneşti.

S-a impus atenţiei cititorilor şi ca un mare patriot, acest sentiment īncercīndu-l din primii ani ai vieţii şi pīnă cīnd a trecut la cele veşnice.

A avut o corespondenţă bogată cu personalităţi importante şi are şi două volume de interviuri luate unor oameni de cultură, īn special din literatura romānă.

Vasile Netea a fost extrem de legat de meleagurile natale şi īn special de comuna Deda, unde a văzut pentru prima dată lumina zilei, şi astfel şi-a exprimat dorinţa ca să fie īngropat tot aici īntr-un cadru mirific şi binecuvīntat de Dumnezeu, rugămintea sa fiind ascultată şi astfel a fost īngropat īn grădina bisericii din comuna natală Deda.

Cărturarul Vasile Netea a fost şi un ilustru reprezentant al Astrei, atīt prin scrisul său cīt şi prin ceea ce a īntreprins şi prin acţiunile la care a luat parte.Vasile Netea scria despre Astra, că fără aceasta (Astra), fără adunările ei generale, fără despărţămintele şi fără cercurile ei culturale, fără publicaţiile şi fără bibliotecile ei, fără oamenii ei zdraveni, entuziaşti, buni romāni şi buni creştini şi tot pe atīt de străluciţi cărturari şi luptători naţionali, greu ne-am putea īndeplini īntreg progresul cultural al neamului romānesc din Transilvania, care, sub raportul educării şi instruirii maselor populare, sta adeseori mai bine decīt īnşişi fraţii din ţara liberă. Activitatea şi rezultatele culturale ale Astrei constituie cea mai frumoasă şi cea mai trainică biruinţă a strădaniilor intelectualilor ardeleni de a ridica nivelul satelor noastre şi a le īndrepta cu hotărīre şi devotament pe căile culturii şi ale civilizaţiei. De fapt, Vasile Netea are un studiu īntreg, o carte intitulată Sub stindardul Astrei, īn care elogiază acţiunile Astrei, şi mai ales cele ale Despărţămīntului Reghin, al cărui membru marcant a fost şi īn cadrul căruia a desfăşurat o intensă şi prestigioasă activitate culturală. Vasile Netea spune că Transilvaniei noi, Transilvaniei libere, pentru descătuşarea căreia Astra a luptat necontenit de la īntemeierea ei şi pīnă īn ziua cea mare de la 1Decembrie 1918, Astra i-a dat pilda rodniciei adaptării la noi condiţii de viaţă ale neamului, i-a dat pilda unei munci neprihănite pentru ridicarea satelor şi oraşelor noastre, şi i-a dat cīteva aşezăminte şi cīteva instituţii şi organizaţii noi pentru creşterea tinerelor generaţii romāneşti. Astra a dat mare pildă de coeziune şi a obligat pe mulţi, prin prestigiul şi prin nobleţea scopurilor ei, să-şi īnchine munca şi puterile ridicării neamului romānilor. Vasile Netea vorbeşte despre importanţa organizării Astrei īn Despărţăminte. Prin Despărţăminte, Astra a putut pătrunde pīnă şi īn cele mai obscure cătune, animīnd pretutindeni viaţa romānească din Transilvania şi fiind prezentă īn toate ocaziile īn care era vorba despre un fapt cultural, despre o iniţiativă romānească. Īn acest rol şi īn această substanţă creatoare īşi are originile şi Despărţămīntul Reghinului. Vasile Netea se referă cu precădere la Despărţămīntul Reghinului, arătīnd că acesta s-a īnfiinţat la 3/14 aprilie 1874, īn urma dorinţei Comitetului Central al Asociaţiunii, ca satele din marginea cīmpiei ardelene din partea de răsărit să intre īn sfera de activitate a Astrei Reghin. La conducerea acestui Despărţămīnt au ajuns numai figuri reprezentative, oameni activi şi cu mult prestigiu public, oameni harnici , care au adus nenumărate sacrificii pe altarul activităţii Astrei. Vasile Netea evocă apoi personalitatea lui Eugen Nicoară, prezintă acţiunile Despărţămīntului Reghin sub preşedinţia acestuia, Adunarea Generală a Astrei, activitatea din anii 1925-1926. Netea face şi o inventariere a cercurilor culturale şi a preşedinţilor, īn urma căreia ne dam seama că īn cele mai multe cazuri preşedintele cercului cultural al Astrei este preotul, ceea ce denotă faptul că Biserica a avut şi are şi īn prezent un rol extrem de important la dezvolterea culturii romāneşti.

Vasile Netea aminteşte de asemenea de organizarea „Şoimilor Carpaţilor”. “Şoimii Carpaţilor” reprezintă acele elemente sprintene, viguroase, muncitoare şi corecte, elemente devotate neamului, pe a căror voinicie trupească şi energie morală se bazează credinţa īntr-un viitor mai bun şi mai demn, pentru viitorul neamului nostru de pe aceste meleaguri. Despărţămīntul Reghinului nu putea rămīne īn afara acestei īnsufleţite mişcări, nu putea să nu cuprindă īn programul de activitate şi această īnalta preocupare: educarea tineretului. Netea vorbeşte şi despre crearea Corurilor sateşti. Pe plan educativ, crearea corurilor săteşti īnsemna completarea educaţiei tineretului şi din punct de vedere artistic, cīntecul fiind unul din cele mai emoţionante mijloace educative şi stīrnind un mare ecou īn inimile tinere. Astra s-a preocupat şi de ridicarea troiţelor de lemn īn diferite localităţi. Troiţele acestea reprezintă o mare biruinţă faţă de trecut, spune Netea. Sfinţirea lor, īn zile de sărbătoare, a constituit mari praznice creştineşti şi de slăvire a măririi lui Dumnezeu pentru romānii din zonele respective. A venit rīndul operelor de piatră. Vasile Netea spune că ele sīnt răspīndite, ca şi troiţele, pe īntreg cuprinsul Despărţămīntului, fiind şi ele o pădure īntreagă de stane de piatră. Sīnt monumente ridicate īn amintirea eroilor căzuţiīin războiul pentru īntregirea neamului. Alături de credinţa şi de iubirea faţă de divinul Mīntuitor, īn sufletele romānilor a existat īntotdeauna o credinţă fierbinte faţă de pamīntul şi eroii noştri. Serbările pentru dezvelirea acestor monumente au fost adevărate īntruniri antirevizioniste, mureşenii afirmīndu-şi cu hotărīre voinţa lor de stăpīnire veşnică asupra acestui pamīnt.

Vasile Netea constată apoi că Eugen Nicoară a sprijinit cu aceeaşi căldură şi cu aceleaşi jertfe şi campania pornită pentru ridicarea de şcoli şi de biserici, el iniţiind īn cadrul Despărţămīntului şi o campanie pentru ridicarea de case culturale. Cea mai strălucită realizare de acest fel, adevărată operă de piatră şi de fier, o constituie cea edificată de E. Nicoara personal: Palatul Cultural din Reghin. Vasile Netea face referire la sumedenia acţiunilor Despărţămīntului Reghin, dar şi la manifestările ASTREI (īn general) la care acest Despărţămīnt a luat parte.

Netea nu numai că a scris elogios despre acţiunile Astrei, dar a şi participat efectiv la acţiunile ei culturale, susţinīnd prin forţa sa spirituală nazuinţele Despărţămīntului Reghin, participīnd şi susţinīnd conferinţe pentru īnvăţători sau asa-zisele lecţii practice.

Prin toate cele prezentate se desprinde clar ideea că Vasile Netea a fost un marcant membru al Astrei şi prin meritele sale a contribuit decisiv la īnălţarea acesteia pe cele mai īnalte culmi.

Se cuvine să aducem acestui mare om care a fost cărturarul şi istoricul Vasile Netea cinstire şi laudă şi să-i păstrăm o vie şi pioasă amintire celui ce a scris o adevărată pagină de istorie. Acest rol de a-l cinsti revine īn primul rīnd cetăţenilor Văii Mureşului Superior, de unde provine Netea, aceştia avīnd o īndatorire morală faţă de ilustrul lor īnaintaş. Vasile Netea, poate cel mai de seamă reprezentant al acestei Văi a Mureşului, este un adevărat ambasador al acestei zone şi al ţării īntregi. A lăsat īn urma sa o operă impresionantă, pe care noi toţi avem datoria de a o aprecia şi de a o aşeza īn tezaurul cultural al ţării alături de alte realizări de seamă ale oamenilor de cultură.

 

PR. PROF.  FLORIN BENGEAN

Tg. Mureş