Oraşele din Ţara Romānească pīnă la sfīrşitul secolului al XVI-lea *

 

La sfīrşitul anului trecut a apărut, cu numărul 35 īn numerotarea seriei „Historica“ a Editurii Universităţii ieşene, o lucrare de istorie urbană medievală romānească semnată de Laurenţiu Rădvan. Avem plăcerea acum, chiar dacă gestul nostru ar putea părea tardiv, din perspectiva scurgerii deja a cītorva luni de la apariţia volumului, să-l prezentăm cititorilor acestei reviste.

Autorul, un tīnăr istoric, lector la Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi, īnscriindu-se pe complicatul drum al afirmării īn breaslă, dă, iată, dovada maturităţii prin publicarea lucrării de faţă, ca rod al elaborării unei teze de doctorat. Aventura desluşirii trecutului īl īmpinge adesea pe istoric pe o cale īntortocheată, plină de obstacolele şi lipsită de poteci luminate. Īntr-o astfel de călătorie este fericit acela care are līngă sine călăuze bune, iar Laurenţiu Rădvan, chiar dacă, prin tema abordată, a avut curajul ocolirii traseelor bătătorite, a avut īnsă şansa īnsoţirii bunilor povăţuitori.

Unul dintre aceştia este Profesorul Ioan Caproşu, cel care, din poziţia conducătorului de doctorat, a vegheat la formarea profesională a autorului. Profesorul īn ale cărui preocupări ştiinţifice istoria urbană ocupă un loc īnsemnat, dacă ar fi să amintim aici doar colecţia de documente interne privitoare la istoria oraşului Iaşi, care de curīnd a ajuns la volumul al şaselea, i-a insuflat discipolului credinţa că doar apelul la surse poate oferi temeinicie scrisului istoric. De cealaltă parte, sprijinul Profesorului Alexandru-Florin Platon a reprezentat un cīştig pentru autor printr-o lărgire a orizontului şi o mai lesne īnsuşire de către acesta a metodelor practicate īn şcolile istoriografice occidentale. Īn urmă cu doar cīteva săptămīni, colaborarea dintre Alexandru-Florin Platon şi Laurenţiu Rădvan a căpătat o nouă confirmare prin apariţia la Editura Polirom a unei culegeri de texte esenţiale pentru īnţelegerea Evului Mediu apusean, intitulată: De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes, ediţie de izvoare ce merită īn egală măsură a fi semnalată.

Răsfoind lucrarea asupra căreia ne-am propus să atragem atenţia, sesizăm, ca semn al īnrīuririlor amintite, o īmbinare armonioasă īntre pasiunea pentru recuperarea izvoarelor istorice, atītea cīte au mai străbătut secolele pīnă la noi, şi stilul relaxat, deschis către interpretări curajoase, dar niciodată hazardat īn concluzii insuficient īntemeiate.

Avem convingerea că pentru autor riscurile şi greutăţile abordării unei teme de pionierat au fost pe deplin compensate de satisfacţia săvīrşirii unui lucru util, atīt sieşi, din perspectiva desăvīrşirii profesionale, cīt şi celorlalţi, cărora le-a pus la dispoziţie informaţii şi interpretări ale unui trecut ce aştepta să fie limpezit. Oraşele din Ţara Romānească pīnă la sfīrşitul secolului al XVI-lea umplu, fără īndoială, un gol fiindcă, lucrării Tīrgurile sau oraşele şi cetăţile moldovene (publicată de Constantin C. Giurescu īn urmă cu aproape patru decenii) i-a lipsit pīnă acum o replică munteană. Din acest motiv, asemănările dar şi diferenţele dintre evoluţia urbană din spaţiul de la est şi sud de Carpaţi nu au putut fi decīt parţial subliniate, de multe ori doar bănuite, dar niciodată legitimate printr-un studiu de sinteză menit să stimuleze zugrăvirea unei imagini de ansamblu a vieţii urbane din Moldova şi Ţara Romānească.

Dacă privim hotarele cronologice şi structura volumului dorinţa autorului de a oferi varianta munteană a istoriei oraşelor medievale romāneşti este evidentă. Conţinutul este organizat īn jurul a trei părţi. Prima dintre ele, intitulată Formarea oraşelor, pe līngă rolul de a-l iniţia pe cititor īn problematica urbanizării atīt din spaţiul locuit de romāni, cīt şi a celui īnvecinat, are menirea de a descrie cadrul politic şi economic anterior īntemeierii statului medieval ca fundal al apariţiei primelor centre urbane din Ţara Romānească. Cel de-al doilea segment al lucrării este rezervat Structurilor instituţionale ale oraşelor, dintre care administraţia orăşenească, evoluţia economică, structurile sociale şi demografice, componenţa etnică, raporturile cu domnia, moşiile şi īnfăţişarea oraşelor sīnt tot atīta subteme care ne conduc pas cu pas spre īnţelegerea fenomenului urban din spaţiul studiat. Cel mai consistent capitol este compus dintr-un şir de micromonografii de oraşe, ordonate alfabetic (Argeş, Brăila, Bucureşti, Buzău, Cīmpulung, Cornăţel, Craiova, Floci, Gherghiţa, Ocna Mare, Piteşti, Rīmnicul Sărat, Rīmnicul Vīlcea, Slatina, Tīrgovişte, Tīrgşor, Tīrgu Jiu), care, la un loc, ne dau imaginea specificului oraşelor Ţării Romāneşti. Concluziile autorului, prin coerenţa expunerii lor, ne dau şi ele măsura īn care acesta a reuşit să pătrundă specificul vieţii urbane din zona studiată, fără īnsă a neglija influenţele īnconjurătoare la care oraşul s-a dovedit īntotdeauna sensibil. Bibliografia ilustrează capacitatea autorului de a culege şi a-şi īnsuşi informaţii cīt mai diverse, mai vechi sau mai noi, pe teme direct legate de temă sau adiacente.

La finalul acestor reflecţii credem că nu greşim afirmīnd că lucrarea de faţă deschide noi perspective cunoaşterii evului mediu romānesc.

 

Marius CHELCU

 

*) Laurenţiu Rădvan, Oraşele din Ţara Romānească pīnă la sfīrşitul secolului al XVI-lea, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, 2004, 595 p.