O pagină din istoria Basarabiei.

Sfatul Ţării (1917-1918)*

 

Īn cuprinsul numeroaselor studii şi lucrări referitoare la fenomenul Unirii Basarabiei cu Romānia, īn primăvara miraculosului an 1918, cele referitoare la geneza, componenţa şi activitatea Sfatului Ţării ocupă un loc privilegiat. Această realitate este firească, dacă ţinem cont de activitatea excepţională şi misiunea istorică a acestui for legislativ al Basarabiei, care s-a manifestat ca un veritabil ferment al realizări unităţii naţionale.

Din această persepctivă, iniţiativa domnilor Ion Negrei şi Dinu Poştarencu de a edita textul original (păstrat la Arhiva Naţională a Republicii Moldova) al studiului despre Sfatul Ţării, realizat de către Comisia de lichidare a Sfatului Ţării din Basarabia, se conturează ca un gest necesar pentru recuperarea unui valoros document al vremii. Elaborarea acestui studiu de către respectiva comisie a reprezentat una din sarcinile impuse de către Consiliul de Miniştri al Romāniei, īn şedinţa din 29 decembrie 1918, după adoptarea Declaraţiei de unire necondiţionată.

Din cuvīntul introductiv intitulat Un document de epocă, semnat de către cei doi editori, aflăm că īn manuscrisul dactilografiat al studiului nu este menţionat nici un autor. Coroborarea unor date din mai multe surse impun, īnsă, concluzia că respectivul manuscris este opera intelectualilor basarabeni Iustin Frăţiman (istoric, profesor şi publicist), Dimitrie Munteanu-Rīmnic (licenţiat īn istorie al Universităţii din Bucureşti, ajutor de primar al Chişinăului, şef al Biroului Presei al Ministerului Basarabiei) şi Hristea Dăscălescu (licenţiat īn litere şi filozofie al Universităţii din Iaşi, publicist). Ţinīndu-se cont de stilul lucrării, de sursele consultate şi de valoarea expunerii, se pare că primul a avut contribuţia esenţială īn redactarea acestei lucrări.

Studiul elaborat sub auspiciile Comisiei pentru lichidarea lucrărilor Sfatului Ţării este structurat pe două mari părţi, īmpărţite īn mai multe capitole. Prima parte intitulată Basarabia sub dominaţia rusească (1812-1917) debutează cu o scurtă expunere a istoriei Basarabiei pīnă la 1812, urmată de o analiză asupra regimului administrativ pīnă la 1828, īncercările de rusificare, clasele sociale şi dieta naţională, revoluţia din 1905 şi consecinţele ei, procesul de renaştere a conştiinţei naţionale. Partea a II-a, intitulată sugestiv Basarabia īn revoluţie, conturează principalele momente ale agitatelor luni din cuprinsul anului 1917 şi prima parte a anului următor: rolul Partidului Naţional Moldovenesc, al mişcărilor politice studenţeşti şi ostăşeşti, constituirea, organizarea şi activitatea Sfatului Ţării, mişcările anarhice sovietice din Basarabia şi intervenţia armatei romāne.

Editorii studiului au remarcat, īnsă, că tabla de materii, ataşată la īnceputul lucrării, nu reflectă conţinutul real al materialului, acesta suferind numeroase modificări faţă de planul iniţial. Lucrarea este completată cu numeroase hărţi şi fotografii de epocă, unele dintre ele mai puţin cunoscute, care sporesc substanţial valoarea istoriografică a publicaţiei.

Prin caracterul inedit şi prin importanţa sa documentară, acest studiu se prezintă ca un important „document al timpului“, care īmbogăţeşte vasta istoriografie a problemei. Efortul celor doi autori şi al editurii Prut Internaţional merită, īn consecinţă, toată preţuirea.

 

Dan Constantin MĀŢĂ

 

*) O pagină din istoria Basarabiei. Sfatul Ţării (1917-1918), Ediţie īngrijită, studiu introductiv şi selecţia imaginilor de Ion Negrei şi Dinu Poştarencu, Chişinău, Editura Prut Internaţional, 2004, 288 p.