Despărţămīntul TEODOR MUICĂ - Sīngeorgiu de Pădure

 

 

 

„ASTRA nu promovează ura, ci dreptul de asociere a oamenilor prin artă şi cultură“

Interlocutor: prof Emilia Feier – preşedinta Despărţămīntului

„Teodor Muic㓠al ASTRA Sīngeorgiu de Pădure

 

- Doamna profesoară Emilia Feier, īn ultimii ani aţi devenit foarte cunoscută şi apreciată pe Valea Tīrnavei Mici, dar şi īn judeţ, prin munca de apostolat pe care o faceţi īn satele romāneşti, īn oraşul Sīngeorgiu de Pădure, īn calitate de preşedinte al Despărţămīntului ASTRA „Teodor Muică“. De ce aţi reīnfiinţat această asociaţie?

- Pentru a continua ceea ce a īnceput cu secole īn urmă Biserica Ortodoxă, pentru a păstra vie credinţa strămoşească a neamului romānesc. Am dorit să continui apostolatul Protopopului Teodor Muică, unul dintre cei mai mari astrişti de pe Valea Tīrnavei, un continuator al lui Andrei Bārseanu. Apoi, mai există ceva care m-a mobilizat puternic: la un moment dat, dup㠄revoluţie“, m-am speriat de pericolul privind pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor romāneşti, chiar a identităţii naţionale īn zonă, cīnd nimeni nu s-a mai ocupat de dansuri populare, teatru, cīntece. Simţeam nevoia să facem ceva pentru a transmite tinerei generaţii o moştenire culturală valoroasă. Cred că īn mare măsură am reuşit, drept dovadă stau manifestările organizate īn ultimii ani: Festivalul de poezie „Mihai Eminescu“, ediţia a III-a; Festivalul de colinde, ediţia a II-a; Festivalul jocului şi cīntecului popular „Pe Mureş şi pe Tīrnave“, ediţia I; īn mai a. c. urmează ediţia a II-a. Īn colaborare cu Biserica Ortodoxă şi Muzeul Judeţean, cu aportul deosebit al muzeografei Elena Mihu, īn curīnd vom tipări Monografia Bisericii Ortodoxe Romāne din Sīngeorgiu de Pădure. Mai amintesc şi despre simpozioanele: Istoria Bisericii Ortodoxe Romāne din Sīngeorgiu de Pădure; Biserica – izvor de biruinţă şi credinţă a neamului romānesc, un simpozion naţional, la care au participat mai multe despărţăminte din ţară, organizat la Sovata; Biserica, păstrătoare a identităţii neamului romānesc şi lupta īmpotriva prozelitismului – simpozion judeţean organizat la Ţigmandru, atunci s-a īnfiinţat şi Centrul Cultural ASTRA Nadeş-Tigmandru.

- Īn conjunctura actuală, cīnd clasa politică este acuzată, contestată īn fel şi chip, ASTRA se va implica īn politică?

- Nu. Categoric. ASTRA nu se va implica īn politică. Mi-au propus mai multe partide să colaborez, dar am considerat că trebuie să primeze condiţia de romān şi romānism, pentru că ASTRA promovează cultura neamului nostru, care nu are o anumită culoare politică. Noi nu avem dreptul să promovăm diferenţieri īntre Biserica Ortodoxă Romānă şi Biserica Greco-Catolică, toţi sīntem fraţi şi trebuie să ne slujim ţara cu credinţă. Politica este trecătoare, schimbătoare, şi nu ne ajută prea mult īn activitatea noastră. Ne sprijinim pe dascălii şi preoţii, apostolii satelor, fiindcă ei sīnt stīlpii culturii naţionale.

- Vorbeaţi despre apostolat. Astăzi se simte nevoia de informaţii economice, de promovarea unor posibile modele pentru relansarea producţiei. Cum se va implica ASTRA īn acest gen de activitate?

- Ne preocupă şi acest aspect. Īn acest sens, am purtat discuţii cu specialişti pentru īnfiinţarea de microferme, intenţionăm să reactualizăm Banca Albina, deocamdată căutăm un romān dispus să investească īn acest domeniu. Īn curīnd vom tipări o revist㠄ASTRA Tīrnavei Mici“, unde se vor publica informaţii utile pentru toate categoriile sociale.

- Acţiunile pe care le-aţi īntreprins pīnă īn prezent au presupus cheltuieli. Cum vă descurcaţi la capitolul resurse financiare?

- Prin donaţii şi sponsorizări, deoarece cotizaţi percepută de la membrii ASTRA este simbolică, 5 000 de lei/lună. Īn anul 2003, am primit 20 milioane de lei de la Consiliul local Sīngeorgiu de Pădure, 45 milioane din partea Consiliului judeţean. Prefectura ne-a sprijinit īn organizarea „Festivalului jocului şi cīntecului popular“, a celei de-a 99-a Adunări generale ASTRA. Un ajutor substanţial l-am primit din partea domnului Ioan Piroşca – administratorul Complexului turistic Aluniş, din Sovata.

- Cum se implică ASTRA īn viaţa tinerilor de pe valea Tīrnavei Mici?

- Intenţionăm să acordăm burse pentru studii celor mai valoroşi elevi, să-i trimitem la facultăţi īn ţară, la specializări īn străinătate. Totul depinde de modul cum vom reuşi să atragem resurse financiare. Fac parte dintr-o asociaţie de īnfrăţire a oraşului Sīngeorgiu de Pădure cu oraşul Varades din Franţa, cu oraşul Lan Lesouates din Elveţia, aşa că vom promova schimburi culturale. Īn vară vom organiza, īn colaborare cu Despărţămīntul ASTRA „Fraţii Popeea“ din Săcele-Braşov, o şcoală de iconografie, cu participarea a 14 copii. Doi tineri de la noi, Cosmin Eleş şi Vlad Eleş, au fost premiaţi la Concursul de eseuri „Octavian Goga“, organizat de Despărţămīntul „Vasile Goldiş„ din Arad. Īn vară vom organiza, la Sovata, cu sprijinul Taberelor şcolare şi al Centrului de creaţie Mureş, o tabără pentru īnvăţarea dansului şi cīntecului popular de pe Tīrnave.

- Ce părere aveţi despre intenţiile unor politicieni maghiari privind īnfiinţarea Ţinutului Secuiesc, ţinut din care să facă parte şi oraşul Sīngeorgiu?

- Īn primul rīnd, trebuie să ne īntrebe şi pe noi cineva dacă vrem sau nu să facem parte din acest ţinut. Apoi, pe timpul Regiunii Mureş Autonome Maghiare am simţit o izolare faţă de restul ţării şi n-am fi de acord să mai trăim acele sentimente, mai ales că cei care ne-am născut aici sīntem prieteni, colegi, īmpreună sīntem stăpīnii acestor ţinuturi. Cei care doresc o separare sīnt puţini şi marea majoritate a concetăţenilor mei condamnă aceste diversiuni.

- Nu vă īncearcă uneori teama pentru ceea ce faceţi īn această insulă romānească?

- La īnceput, cīnd am pornit demersurile pentru īnfiinţarea ASTREI, mi-a fost teamă că voi fi etichetată pe nedrept şovină, numai pentru faptul că lupt pentru menţinerea culturii romāneşti. Treptat, m-am convins că localnicii au īnţeles că ASTRA nu promovează ura, ci dreptul de asociere a oamenilor prin artă şi cultură.

 

A consemnat Vasile Bota