Sovata „Romānii şi valea Tīrnavei Mici“

 

 

Situīndu-ne pe linia deja arhicunoscută a bunei tradiţii, la 2 aprilie 2005, la hotelul „Aluniş„ din Sovata, Secţiunea bisericească şi de istorie a Despărţămīntului „Teodor Muic㓠din Sīngeorgiu de Pădure al ASTREI (preşedinte prof. Emilia Feier) a organizat Simpozionul „Romānii şi valea Tīrnavei Mici“. După alocuţiunea, avīnd rolul unui Apel-chemare, „A noastră stea de bolţi cereşti, / Lucească-n veci mereu“, inspirată de ultimele două versuri ale minunatului Imn al ASTREI (scris de fostul preşedinte Andrei Bārseanu), rostită de domnul Lazăr Lădariu, preşedinte al Despărţămīntului Tīrgu-Mureş al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Romānă şi Cultura Poporului Romān, consilier judeţean, redactor-şef al ziarului „Cuvīntul liber“, s-au succedat următoarele comunicări: Romānii şi secuii de-a lungul veacurilor (dr. Liviu Boar, director al Direcţiei Arhivelor Naţionale Mureş); Andrei Bārseanu – prezidentul Asociaţiunii ASTRA, īntre anii 1911-1922 (prof. Ionel Covrig, fostul preşedinte al Despărţămīntului „Gheorghe Opreanu“, Tīrnăveni); Folcloristul Alexiu Viciu, un fiu al Tīrnavelor (prof. Iulia Moldovan, Tīrgu Mureş); ASTRA şi Ion Pop-Reteganul (prof. Mircea Artimon Mihail, Biblioteca Judeţeană Mureş); Popa Pătru – simbol al credinţei strămoşeşti (prof. Doina Muică, Sīngeorgiu de Pădure) şi Romānii şi biserica ortodoxă din satul Cioc-Trei Sate (prof. Emilia Feier, preşedintele Despărţămīntului „Teodor Muic㓠din Sīngeorgiu de Pădure).

Īnsoţite de versurile poeţilor Alexandru Brad, Ionel Simota şi Ioan Raţiu, prezentate de moderatorul acţiunii, domnul colonel Ioan Roman, comandantul Comandamentului de Jandarmi Mureş, vicepreşedinte, membru al Comitetului Central al ASTREI de la Sibiu, diversitatea opiniilor exprimate au vizat trecutul glorios al Asociaţiunii şi al unor personalităţi marcante ale acesteia. S-au făcut referiri la deznaţionalizarea romānilor pe aceast㠄Vale a Plīngerii“, la nevoia unui bust al lui Alexiu Viciu la Agrişteu, locul obīrşiilor sale, la rolul enorm al lui Popa Pătru, cel plecat cu o traistă de pīnză de pe valea Gurghiului pentru a ajunge la Sīngeorgiu de Pădure, unde a īnălţat biserica de lemn distrusă de trupele maghiare la 1848. Emoţionante referiri au fost făcute la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ din Trei Sate, unde, conform unor dovezi scrise, după anul 1300 existau 250 de romāni, pe vremea īn care satele din jur purtau frumoase nume romāneşti, precum Ştefăneşti, Cioc, Hoteşti, fapt atestat azi de nume precum Ciontea, David, Radu, scrise pe pietrele mormintelor cimitirului din deal, acolo unde se mai păstrează şi nu au fost distruse īncă de pornirile şi ura unor vandali. Din fericire, cu un an īn urmă, după refacerea bisericuţei din Trei Sate, clopotele vechi s-au trezit cu dangăt prelung din somn adīnc. Din păcate, despre Ion Pop-Reteganul, apărător īnfocat al principiilor şi spiritualităţii ASTREI, iubit dascăl ardelean, al cărui sicriu, la moartea sa, a fost purtat īn tīnguitul de īngropăciune al clopotului şi-n miros de tămīie, jumătate de drum de către īnvăţători, cealaltă jumătate de către ţăranii satului Reteag, azi se ştiu prea puţine lucruri.

Cu prilejul īntīlnirii de la Sovata, a avut loc şi şedinţa de constituire a Cercului Cultural ASTRA de aici, fiind aleasă următoarea conducere: prof. Alexandra Toma Martinescu – preşedinte; dr. Mariana Eleş – vicepreşedinte; Alexandru Treznai, Mircea Man şi prof. Ana matei – membri.

La simpozionul şi la celelalte acţiuni de la Sovata ale ASTREI (care s-au bucurat, ca de obicei, de largul şi generosul sprijin al domnului Ioan Piroşca, preşedinte de onoare al Despărţămīntului din Sīngeorgiu de Pădure) au participat deputatul Adrian Moisoiu, consilierul judeţean prof. Maria Diaconescu, preoţii Valerian Bradi (ortodox), din Sīngeorgiul de Pădure şi Marin Furdiu (greco-catolic), din Bălăuşeri.

 

Lazăr Lădariu