Timotei Cipariu – sub auspiciile ASTREI

 

Asociaţiunea ASTRA, Despărţămīntul „Timotei Cipariu“ Blaj, a organizat, īn ziua de 15 mai 2005, la Blaj, o manifestare consacrată marelui cărturar patriot Timotei Cipariu, cu prilejul īmplinirii a 200 de ani de la naşterea acestuia. Punctul culminant al manifestării l-a constituit dezvelirea şi sfinţirea monumentului „Timotei Cipariu şi oamenii blăjeni ai ASTREI“, monument edificat de ASTRA, cu sprijinul Consiliului Local Blaj, al Consiliului Judeţean Alba şi al sponsorilor – membri astrişti. Monumentul a fost sfinţit de un sobor de preoţi greco-catolici şi ortodocşi. Un public numeros a urmărit cu emoţie dezvelirea acestui monument amplasat in Piaţa 1848, la care au fost martori numeroase personalităţi, reprezentanţi ai instituţiilor judeţene şi locale, primarul municipiului Blaj, dr. Alexandru Băcilă, preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Dumitrel, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Florin Mărginean, subprefectul judeţului Alba, Clement Negruţ, directorul DCCPCN Alba, Gabriel Rustoiu, deputatul Nicolae Popa, consilieri judeţeni şi locali, preşedintele Asociaţiunii ASTRA, Dumitru Acu, preşedinta Despărţămīntului „T. Cipariu“, Silvia Pop, preşedintele Societăţii „Avram Iancu“, Victor Bercea şi preşedintele filialei Alba, Emil Jurcă, īmpreună cu o numeroasă delegaţie.

De asemenea, a fost prezent la dezvelire autorul monumentului, sculptorul sibian Ioan Cāndea, īnsoţit de criticul de artă Maria Tudoran şi de numeroşi colegi de breaslă şi prieteni. Ioan Cāndea este un renumit profesor de sculptură, un reprezentant de frunte al artei plastice contemporane, cu numeroase participări la tabere de creaţie şi cu lucrări monumentale, dintre care merită īn mod special amintit bustul monumental īn bronz al lui Cipariu, dezvelit la Pănade, īn 1999; sculptorul Ioan Cāndea este cunoscut şi īn străinătate, participīnd la expoziţii internaţionale īn Turcia, germania, Ungaria sau Italia.

Un frumos moment al manifestării l-a constituit apariţia participanţilor la Parada Portului Popular, membri ai Cercurilor ASTRA din Pănade, Căpīlna, Cetatea de Baltă, Roşia de Secaş, Cergău Mare, şi membri ai Despărţămīntului ASTRA Teiuş, care au imprimat manifestării un aspect de naţional şi tricolor, prin minunatele costume populare cu care au venit la Blaj.

Īn discursurile şi alocuţiunile rostite de primarul Blajului, dr. Alexandru Băcilă,de prof. Silvia Pop şi prof. Dumitru Acu (din partea Asociaţiunii ASTRA), de sculptorul Ioan Cāndea şi dr. MariaTudoran, s-a subliniat semnificaţia acestui monument, realizat cu eforturi uriaşe, dar mai ales cu multe sacrificii. Doresc să amintesc, īn acest context, dăruirea extraordinară pe care a arătat-o, şi de această dată, preşedinta Despărţămīntului blăjean, prof. Silvia Pop, al cărui merit la promovarea culturii şi a valorilor blăjene este incontestabil. Nimeni n-ar fi reuşit la Blaj să edifice un astfel de monument (şi altele!) pe care să-l redea lumii ca un simbol al eternităţii neamului romānesc, izvorīt şi din şcolile blăjene conduse de ilustrul Tinotei Cipariu. Acest monument dedicat pleiadei de cărturari blăjeni semnifică recunoştinţa pe care toţi sīntem datori s-o purtăm celor care ne-au dăruit Patria, Ţara, Credinţa şi Dragostea lor, fiindcă ceea ce au īnfăptuit īnaintaşii noştri are o valoare unică şi inestimabilă, valoare ce impune respect, mulţumire, recunoştinţă, admiraţie şi din partea noastră, a celor care ne bucurăm azi de „o limbă ca un fagure de miere“, de un plai mioritic de vis, de o „ţară mīndră şi binecuvīntată īntre toate ţările semănate de Domnul pre pămīnt. Ea seamănă a fi un măreţ şi īntins palat, capodoperă de arhitectură, unde sīnt adunate şi aşezate cu măiestrie toate frumuseţile naturale ce īmpodobesc celelalte ţinuturi ale Europei“ (Nicolae Bălcescu). acest palat, care este Blajul eternităţii neamului, are nevoie de aprecierea şi dragostea noastră. Aducem călduroase mulţumiri Asociaţiunii ASTRA, īn mod deosebit distinsei doamne Silvia Pop, pentru efortul susţinut de promovare a valorilor culturii blăjene, fără de care am fi mai altfel, mai săraci. Ioan Alexandru ne-ar spune: „avem mari datorii faţă de milenara noastră tradiţie, faţă de aceşti ctitori voevozi şi ţărani, faţă de jertfele şi ctitoriile marelui nostru popor, faţă de natura ocrotitoare ce ne hrăneşte şi odihneşte“.

Blaj, 15 mai 2005

 

Prof. Daniela Pănăzan