Admiterea la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ – Iaşi în contextul procesului Bologna

 

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi este un reper important în peisajul educaţional românesc prin tradiţie, reputaţie şi excelenţă.

Universitatea a fost inaugurată la 26 octombrie 1860, în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a lui Mihail Kogălniceanu, cărora le revine un important rol în statornicirea acestui act fundamental de cultură românească.

Personalităţi remarcabile ale culturii româneşti au lucrat aici, creând binecunoscute valori, care au îmbogăţit pentru totdeauna moştenirea spirituală românească. Pot fi amintiţi în acest sens: P. Andrei, I. Borcea, T. Bratu, Gh.I. Brătianu, G. Călinescu, R. Cernătescu, G. Cobălcescu, Al. Dima, D. Hurmuzescu, G. Ibrăileanu, I. Iordan, Gh. Ivănescu, N. Leon, O. Mayer, Al. Myller, C.I. Parhon, Al. Philippide, P. Poni, Şt. Procopiu, M. Ralea, A.D. Xenopol şi alţii.

 

Alături de noi, păşeşti în viitor cu dreptul

În ultimii ani, în dorinţa de a se reconecta la experienţa mondială modernă, Universitatea din Iaşi a trecut printr-un proces de modernizare, reînnoindu-şi structurile şi promovând cursuri noi, atractive şi eficiente, precum şi programe de studiu concepute pentru a corespunde cerinţelor prezentului şi viitorului.

 

Universitatea în cifre

34.000 de studenţi

2 000 de doctoranzi

953 cadre didactice

15 facultăţI

 

Pregătită să facă faţă oricărei provocări, instituţia noastră îşi concentrează eforturile pentru dezvoltarea studenţilor săi ca individualităţi şi lideri ai societăţii globale de mâine, oferindu-le posibilitatea de a-şi îmbogăţi cunoştintele, de a-şi dezvolta abilităţile, deschizându-le calea spre cariere de succes.

 

În cele 15 facultăţi ale universităţii se formează profesionişti în 26 de domenii de licenţă universitare. Ca expresie a deschiderii spre tendinţele actuale, universitatea ieşeană vine în întâmpinarea nevoii de pregătire continuă („lifelong learning“), oferind numeroase forme de instruire şi specializare postuniversitară (Mastere, Şcoli academice, Studii doctorale).

 

Facultăţi

Biologie

Chimie

Drept

Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA)

Educaţie Fizică şi Sport

Filosofie

Fizică

Geografie şi Geologie

Informatică

Istorie

Litere

Matematică

Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Teologie Ortodoxă

Teologie Romano-Catolică

 

Măsura calităţii şi prestigiului unei universităţi este dată şi de activitatea de cercetare ştiinţifică, iar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ nucleul academic desfăşoară în egală măsură cercetare fundamentală şi aplicativă în toate ramurile ştiinţifice care aparţin profilului instituţiei. Într-un recent studiu al Asociaţiei Ad-Astra a Cercetătorilor din România, Universitatea ieşeană s-a clasat pe primul loc, între toate instituţiile de învăţământ superior românesc, după metodologia de evaluare Shanghai: raportul dintre numărul de publicaţii ISI şi cel al profesioniştilor săi.

În condiţiile unei lumi marcată de globalizare, de evoluţiile rapide datorate informatizării, instituţia ieşeană şi-a dezvoltat continuu legăturile cu mediile academice din întreaga lume. Astfel, relaţiile internaţionale ale Universităţii sunt concretizate printr-o serie largă de acorduri de înfrăţire şi colaborare cu instituţii prestigioase de învăţământ superior din ţări europene (Franţa, Germania, Italia, Portugalia, Marea Britanie), de pe continentul nord-american (Canada, S.U.A.) sau asiatic (China, Japonia).

Calitate europeană certificată

O comisie de specialişti în asigurarea calităţii educaţiei, din cadrul Seminarului de la Salzburg, a vizitat în luna mai 2004 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, în vederea acordării unui „certificat“ de calitate, recunoscut în ţările Uniunii Europene. Concluziile preliminare au fost deosebit de favorabile universităţii noastre. Echipa de experţi a constatat modul în care instituţia de învăţământ superior a progresat în ultimii ani şi în ce măsură au fost respectate recomandările făcute de o comisie de evaluare similară, în 1999.

 

„O astfel de vizită este importantă, pentru că poate aduce o confirmare autorizată – făcută de experţi recunoscuţi în întreaga lume – a calităţii educaţiei, cercetării şi managementului din universitate. În plus, constatările şi sugestiile făcute de echipa de experţi sunt ghidate de standarde şi bunele practici“, a arătat prof.univ.dr. Dumitru Oprea, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“.

 

După cinci zile de discuţii cu profesori şi studenţi din conducerea Universităţii şi a facultăţilor, comisia şi-a încheiat vizita pe 21 mai 2004. Experţii au apreciat în mod deosebit faptul că echipa de conducere a Universităţii este decisă să asigure în continuare excelenţa în educaţie şi cercetare, în condiţiile reformei reclamată de procesul Bologna. S-a menţionat faptul că experienţa şi planurile Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ vor fi prezentate mai departe ca exemple de bună practică pentru instituţii de învăţământ din Europa Centrală şi de Răsărit, după cum au arătat prof.univ.dr. Dumitru Oprea şi prof.univ dr. Henri Luchian, la finalul vizitei.

 

„Comisia ar dori să aprecieze încă o dată Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ pentru progresul impresionant pe care l-a făcut în ultimii cinci ani. Acest progres arată lumii întregi la ce rezultate pot duce angajamentul şi devotamentul. Eforturile duse la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ în sensul stabilirii poziţiei acesteia de universitate antreprenorială vor da cu sigurnaţă rezultate atît pe plan naţional, cît şi internaţional. Aceste eforturi, combinate cu disponibilitatea de a lua parte la cele mai noi tendinţe europene – procesul Bologna – într-o manieră activă vor contribui în mod decisiv la succesul UAIC în îndeplinirea misiunii sale.“

(Din raportul comisiei, pag. 15)

 

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi împleteşte tradiţia cu modernitatea, sobrietatea clasicului cu dinamismul tinerelor generaţii reuşind mereu să garanteze excelenţa în educaţie.

Condiţiile de aplicare a Procesului Bologna la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, pe înţelesul tău

Cu siguranţă ai aflat ceva despre „Bologna“. Dar, pentru că noi vrem să ştii mai exact ceea ce presupune acest proces, ai, în următoarea casetă, schimbările generale ce vor guverna învăţământul universitar românesc:

 

Modificarea duratei şi structurii studiilor;

 

– Reducerea duratei învăţământului la nivelul licenţei;

– Mărirea duratei şi importanţei învăţământului la nivelul masterului;

– Transformarea învăţământului de scurtă durată (colegiu) în învăţământ de licenţă;

– Restructurarea sistemului doctoral;

– Modificarea structurii specializărilor;

– Promovarea mobilităţii studenţilor şi cadrelor didactice;

– Recunoaşterea diplomelor la nivel european.

 

La baza promovării mobilităţii şi recunoaşterii diplomelor în spaţiul european, un rol important îl are folosirea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). Aceasta înseamnă că, fiecare disciplină pe care o vei studia este evaluată cu un număr maxim de credite (mai exact, 5 credite). Un credit presupune aproximativ 30 de ore de muncă ale studentului, fie asistată (cursuri, seminarii, laboratoare), fie individuală (timpul alocat studiului în biblioteci, activitatea de învăţare din timpul sesiunilor, activităţilor practice).

Începând cu acest an, structura învăţământului academic, va cuprinde trei cicluri de studii, cunoscute sub formula 3-2-3.

 

1. Ciclul de studii universitare de licenţă, cu durată de trei ani (toate facultăţile). Excepţii, patru ani, pentru: Facultatea de Drept şi pentru domeniile Inginerie Fizică (din cadrul Facultăţii de Fizică), Geologie Tehnică (din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie);

2. Ciclul de studii tip master, cu durată de doi ani;

3. Ciclul doctoral, cu durată de trei ani.

 

Dacă vrei să fii student la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, începând cu anul universitar 2005 – 2006, noi credem că trebuie să fii informat în legătură cu condiţiile de aplicare a Procesului Bologna, la universitatea noastră. Aşadar, prietene, admiterea în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ se organizează pe un domeniu de studiu de licenţă sau pe grupuri de domenii de studiu de licenţă, ale unei facultăţi.

Un domeniu de licenţă cuprinde una sau mai multe specializări universitare, pentru care vei opta după primul semestru al ciclului întâi de studiu de licenţă, în ordinea rezultatelor obţinute. Specializarea pentru care optezi atunci se numeşte specializare principală. Tot atunci sau, cel mai târziu, la finele semestrului al doilea din anul întâi, poţi să alegi, liber, dacă doreşti, o a doua specializare de licenţă, complementară celei principale, care poate aparţine oricărui domeniu de licenţă din cele 15 facultăţi ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“.

Alegerea specializării complementare se poate face, cel mai târziu, la sfârşitul semestrului doi al anului întâi. Dacă nu optezi până atunci, pierzi şansa de a urma două domenii de licenţă, în acelaşi interval de studiu (3ani), oportunitate oferită doar de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

 

Pentru a înţelege mai bine oferta noastră, să vă facem cunoştinţă cu Mihai, unul dintre colegii voştri, care s-a hotărât să se înscrie la admitere, la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a universităţii.

Această facultate are două domenii de licenţă: ? Psihologie; ? Ştiinţe ale Educaţiei.

Mihai alege domeniul Ştiinţe ale Educaţiei şi, în urma concursului de admitere, este declarat admis, pe acest domeniu.

 

Felicitări Mihai. Eşti student la cuza!!!

 

Pe 1 octombrie 2005 Mihai începe semestrul I al anului I şi va studia 6 discipline:

– 4 discipline, care îi vor da cunoştinţe şi competenţe generale ale domeniului de licenţă ales, adică Ştiinţe ale Educaţiei;

– 1 disciplină, care îi va da competenţe de comunicare în limbă străină;

– 1 disciplină, care îi va da competenţe de comunicare în Tehnologii Informatice şi de Comunicaţii (TIC).

După acest prim semestru, Mihai alege specializarea Pedagogie (din domeniul Ştiinţe ale Educaţiei).

Dacă Mihai se hotărăşte să rămână doar cu specilizarea Pedagogie, în anul al II-lea şi al III-lea al ciclului de studiu universitare de licenţă va studia 24 de discipline (câte 12 discipline pe an) ce definesc unica specializare aleasă de el.

Tot acum sau, cel mai târziu, la finele semestrului al doilea al anului întâi, pe lângă specializarea principală, Pedagogie, Mihai poate alege o a doua specializare, complementară.

 

CARE POT FI OPŢIUNILE LUI MIHAI?

1. Să aleagă specializarea complementară din acelaşi domeniu de licenţă (Ştiinţe ale Educaţiei), cum ar fi Psihopedagogie Specială. În acest caz, Mihai va avea specializarea principală Pedagogie şi specilizarea complementară Psihopedagogie Specială, ambele din acelaşi domeniu de licenţă, din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.

2. Să opteze pentru specializarea complementară dintr-un alt domeniu de licenţă (de exemplu Psihologie), tot din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, specializarea Psihologie. Astfel, Mihai va avea specializarea principală Pedagogie şi specilizarea complementară Psihologie, ambele din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, dar din domenii diferite de licenţă.

3. Să aleagă specializarea complementară din oricare alt domeniu de licenţă, din cadrul celorlalte 14 facultăţi ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“.

Un exemplu ar putea fi opţiunea lui Mihai de a urma specializarea Administraţie Publică, din domeniul de licenţă Ştiinţe Administrative, din cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor.

În acest caz Mihai va avea specilizarea principală Pedagogie, iar specilizarea complementară Administraţie Publică. Fiecare dintre cele două aparţin unor facultăţi diferite, din cadrul universităţii noastre.

 

 

În oricare dintre cele trei variante, Mihai va studia, în următorii doi ani, 24 de discipline, 12 discipline aparţinând specializării principale, iar celălalte 12, specializării complementare. Acestea din urmă se regăsesc, în totalitate printre disciplinele unei specializări principale de licenţă, oferite de o facultate sau alta.

Dacă Mihai, după ciclul întâi de studiu (cu durată de trei ani), doreşte să lucreze în învăţământul primar şi gimnazial, va trebui să urmeze cursurile modulului pedagogic (care cuprinde activităţi de formare psiho-pedagogică).

Pentru a profesa în învăţământul liceal şi universitar, Mihai, după finalizarea ciclului întâi de studiu şi a primului modul pedagogic, trebuie să finalizeze şi ciclul de studii universitare de master şi un alt modul pedagogic.

 

Dacă te interesează să afli mai multe despre admiterea 2005 găseşti la Secretariatul fiecărei facultăţi Ghidul candidatului.

 

Prof.dr. Luminiţa Iacob,

prorector cu probleme studenţeşti

Ec. Cristina Munteanu,

coordonator al Centrului de

Informare Profesionala

şi Orientare în Carieră