Despărțămîntul „FRAȚII POPEEA” Săcele-Brașov ASTRA - „IZVORUL”,

un parteneriat necesar și benefic pentru săceleni

 

Demult, într-un hrisov al regelui Ungariei Ludovic I de Anjon (1366), se menționează pentru prima dată existența Săcelelor Brașovului. Suveranul dăruia unui curtean de-al său, comitele Stanislav, statele Baciu, Turcheș, Cernatu și Satulung ca, ulterior, să fie menționate în documentele vremii și celelalte trei așezări: Tărlugeni, Zizin și Purcăreni (1480-1500). Fermecător ținut mioritic din Țara Bîrsei, situat în imediata apropiere a cetății Brașovului, cele 7 sate săcelene au fost locuite neîntrerupt de români mocani, care au practicat transhumanța. Alături de ei, și-a dus traiul și o populație maghiară ce-și poartă numele de „ceangăi”.

De-a lungul secolelor, mocanii și ceangăii au conviețuit în raporturi bune zicîndu-și unii altora atît de familiar și de simplu: “vecine”.

Și-au respectat fiecare datina și credința și au durat așezări renumite peste ani. Sînt numeroase datele, evenimentele, amintirile care atestă o bogată activitate a mocanilor săceleni în ceea ce privește considerarea lor drept un element indispensabil plămădirii unității neamului prin limba românească purtată cu doruri și alean, departe de casă, prin credință ortodoxă atît de viu exprimată și atît de tolerantă cu credința altor seminții cu care acei „Stăpînitori destoinici ai plaiurilor Țării” intrau permanent în contact. Mocanii săceleni au simțit mereu alături de frații „de dincolo”, împreună cu ei ridicînd și apărînd sălașuri trainice ale ființei naționale, ei fiind un element esențial, de expansiune, esențial pentru soarta culturii noastre. Portul, graiul și obiceiurile lor au avut „ceva” comun care i-a deosebit apropiindu-i totuși de toți ceilalți români trăitori pe aiurea dar mereu împreună.

Nici o graniță impusă nu-i putea despărți, fiindcă din același aluat își aveau nobila stirpe.

„… Pentru ei granița despărțitoare de frați nu exista. Cînd frunzele se răreau în Codru, cînd traiul în munți era imposibil, turmele începeau să coboare, luînd drumul Bărăganului, Dobrogei sau Basarabiei, și nu sînt rare cazurile cînd mînați de trebuințele turmelor ajungeau chiar în Crimeea…” arată într-un studiu al său Al. Stroe-Militaru, unul dintre intelectualii apropiați începuturilor presei la Săcele.

Oierii săceleni au fost oameni înstăriți, cu dare de mînă și cu multă și aleasă minte luminată. Cu galbenii cîștigați ei și-au sporit avutul și mulți au înțeles un lucru esențial; anume acela că e deosebit de profitabil să-și dea băieți la învățătură, ca aceștia să urmeze școli mari și cu folos mai întîi la Brașov iar apoi în străinătate, în special în Italia, Belgia, Franța sau Germania. Apoi, lucru deosebit de pozitiv, intelectualii săceleni reveneau acasă și activau „întru binele și propășirea semenilor” la școlile superioare ale Clujului, Iașului, Bucureștiului sau Brașovului natal. Nu e de mirare că, pe tot cuprinsul Ardealului, se disting, în opinia noastră, cîteva le-am numi „insule de romanitate cultivată”, care au dat spiritualității noastre numeroși intelectuali de marcă: profesori universitari, academicieni, specialiști în mai toate domeniile de activitate. Aceste „ insule”, cum le-am numit anterior, ar fi în opinia noastră, desigur subiectivă: Ținutul grăniceresc al Năsăudului, Blajul, Săliștea Sibiului, Beiușul, Branul și Săcelele împreună cu Dîrstele Brașovului.

Cele „16 coloane de granit” ale culturii săcelene coboară firesc aici din ființa neamului care pe aceste meleaguri a îngemănat într-o fericită simbioză luminile Răsăritului cu cele ale Apusului, zămislind astfel poarta unui pămănt binecuvîntat de Dumnezeu și predestinat unui viitor fericit și prosper.

Intelectualii născuți la Săcele sînt pionerii apropierii noastre de civilizația binefăcătoare a Occidentului dezvoltat, de adevărurile cărții și mult visata prosperitate economică a românilor. Originari din satele săcelene au fost: Filotei, episcopul Buzăului (1805-1860), om al cărților și ctitor al cărților buzoiene, Nicolae Nicoleanu (1835-1871) - poetul (n. Tomoșoiu) ce l-a precedat la Iași pe marele Eminescu și s-a aflat printre intemeitorii „Junimii” de la Iași și Ateneului Român de la Bucureșiti.

Menționăm apoi obîrșia „dinastiei preoților Popeea” de la Biserica „Sfînta Adormire” din Satulung, în frunte cu vlădica Nicolae Popeea, primul episcop ortodox al Caransebeșului și mîna dreaptă a mitropolitului Andrei Șaguna. Un bărbat de o exceptională deschidere către valorile lumii civilizate din Europa „apostolul românismului în Occident” a fost economistul și diplomatul, artizan printre alții al actului Marii Uniri, George Moroianu (1870-1945) autorul interesantei lucrări memorialistice Chipuri din Săcele (1938). Îi avem, în patrimonia, pe istoricul Alexandru I. Lapedatu ( 1876-1950) - cel de-al 26-lea președinte al Academiei Române (1935-1938) și pe fratele său geaman, Ion I. Lapedatu (1876-1951). George Moroianu - poate figura cea mai reperezentativă a locului - îi ridică pe discipolii săi, profesorii universitari Gheorghe Dragoș (1898-1978) și Victor Jinga (1901-1990)- economiști de seamă ai țării, autori ai unor doctrine care și astăzi își mențin actualitate.

Istoricul și pedagogul Ilie Minea (1881-1943) se stabilește, prin 1922, la Iași,ocupînd, la Universitate, catedra de istorie pe care o deținuse ilustrul său predecesor, savantul A.D. Xenopol.

Alte personalități născute la Săcele au fost: lingvistul și filologul George Giuglea (1884-1967), profesorul Nicolae R. Colceag (1863-1942), cel care a dat numele renumitului liceu „ Gh. Șincai” din București și a intrat în legendă prin vocația sa de mecena al învățamîntului și a stării de sănătate de la Săcele. L-am menționa și pe cunoscutul librar și editor  bucureștean Ioan V. Socec (1830-1896) și el săcelean prin origine.

Îl avem apoi pe Ioan U. Soricu (1882-1957), profesor și poet ardelean trăitor la Sibiu. În sfîrșit, Săcelele se mîndrește cu activitatea de excepție a cărturarului Victor Tudoran (1910-1980), întemeietorul publicisticii la Săcele, prin revistele „Viața săcelean㔠și „ Plaiuri săcelene” (1931-1940), primele reviste de cultură și atitudine apărute într-o localitate rurală (Satulung-Brașov) în perioada interbelică. Revista „Plaiuri săcelene” continuă să apară și astăzi, trimestrial, într-o serie nouă fiind editată de către A.C.S. „Izvorul” din Săcele. Nu în ultimul rînd îl amintim  și pe poetul și actorul Darie Magheru (1923-1983) și el trăitor, cîndva, prin „dulcele tîrg al Ieșilor”.

Cu asemenea „zestre” admirabilă, cu asemenea oameni de excepție, cultura și spiritualitatea săcelenă are o identitate bine precizată, inconfundabilă și admirată de lumea cunoscătoare în materie.

Localitate situată în centrul spațiului românesc, probabil cu influențe asupra tînărului Lucian Blaga, municipiul Săcele iradiază permanent spre spectrul culturii naționale menținînd vie torța înaintașilor și apărînd valorile spiritualității noastre.

Imediat după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, pe care săcelenii noștri au așteptat-o și au pregătit-o cu jertfă de sînge și cu lauri de biruință, spiritele progresiste din zonă au înființat la Satulung, în anul 1922, prima Asociație Cultural-Sportivă din mediul rural în Țara de curînd reîntregită în hotarele ei firești și pe care grupul entuziast al tinerilor de aici (indiferent de starea socială sau nivel cultural) au botezat-o simbolic „Izvorul”.

În cadrul acestei asociații a luat ființă și s-au dezvoltat „Casele de citire” pe lîngă biserici și școli, s-a înviorat activitatea culturală și cea sportivă în rîndul populației românești. De remarcat faptul că Săcelele este după Iași, orașul cu cele mai multe biserici.

S-au dotat școlile și bibliotecile, s-au organizat numeroase conferințe și spectacole artistice în special teatrele, au fost înființate echipe de fotbal etc.

Paralel cu această activitate de la „Izvorul”, ASTRA Săceleană a marcat în acei ani de revigorare a sentimentului național, o prezență vie în mijlocul intelectualilor, elevilor și studenților, meseriașilor, agricultorilor etc.

Despre începuturile astriste la Săcele avem informații lacunare. Deținem totuși un document de arhivă datat „17 februarie 1926”, semnat de preotul Zenovie Popovici, președintele de atunci al Despărțămîntului ASTRA Săcele, prin care aceasta consemna c㠄... s-a reorganizat Despărțămîntul Astra Săcele alegîndu-și un nou comitet compus aproape din toți intelectualii acestor sate...” și că acest comitet solicita „... un ajutor în bani care să formeze baza și începutul unui fond de ajutorare al încercărilor noastre culturale”. Este cert faptul că la 28 iulie 1931 se inaugurează în centrul actualului municipiu Săcele (Piața Cernatu) un monument simbolic închinat memoriei eroilor români săceleni morți în Războiul pentru Întregirea Neamului (1916-1919). Lucrarea a fost ridicată la propunerea învățătorului Ioan Oancea și s-a realizat, cu admirabile eforturi, printr-o însuflețită colectă publică inițiată de Despărțămîntul ASTRA, întreaga lucrare costînd peste patru sute mii de lei bani de pe atunci. Din fața acestui iubit și adorat „prim copil” al ASTREI săcelene, Despărțămîntul nostru își pornește mai toate acțiunile sale, plecările în țară sau în afară, printr-o sfîntă cruce și un răspicat „Doamne ajută!” și tot aici au loc întîlnirile de suflet și simțire românească ale săcelenilor. Tăvălugul regimului totalitar a făcut să amuțească pentru un timp și vocea Astrei noastre. După reinființarea A.C.S. „Izvorul” și reaparițiea revistei „Plaiuri săcelene”(1994) ne-am gîndit c-ar fi nimerit să reînființăm și Astra săceleană și chiar să-i dăm un nume pe măsura jertfei sale.

Astfel, într-o frumoasă și de neuitată seară a zilei de 22 noiembrie 1995, un grup de inițiativă, în frunte cu subsemnatul, a hotărît reînființarea Astrei la Săcele sub forma unui cerc de vreo 40 de persoane, purtînd numele „Frații Popeea” și avîndu-i drept „nași” de cununie pe distinșii noștri pieteni și colaboratori apropiați, Acad. Alexandru Surdu și profesorul Petru Istrate de la Brașov.

La 30 mai 2003, cerul nostru s-a maturizat și s-a transformat în despărțămînt independent, grație votului unanim primit în cadrul lucrărilor celei de a 98-a Adunări Generale ASTRA, care s-au desfășurat în zilele de 20-22 septembrie 2002 la Brașov și Săcele. O reușită unanim apreciată.

În prezent, „tînărul” nostru despărțămînt numără peste o sută de membri, în marea lor majoritate personalități de vază la nivelul municipiului nostru: ingineri, profesori, preoți, economiști, medici, oameni de afacere, artiști, elevi și studenți, pensionari etc.

E meritoriu faptul ca, încă de înființare ne-am bucurat de căldura și sprijinul atent al Primăriei și Consiliului local iar S.C. „Electroprecizia” S.A. - una dintre cele mai cunoscute firme de profil (echipamente și motoare electrice) atît din țară cît și din străinătate-aste adevărata MAMĂ binefăcătoare și ocrotitoare a despărțămîntului nostru. Grație conducerii manageriale a acestei prestigioase societăți comerciale, reprezentată de d-nii ingineri Claudiu Roșculeț și Constantin Zavarache, Astra săceleană a primit și primește un sprijin substanțial, atît material cît și moral, aflîndu-se într-o strînsă relație de parteneriat cu Asociația Cultural-sportiv㠄Izvorul”, purtătoare demnă și consecventă a tradițiilor înaintașilor, cum ar fi Sărbătoarea estival㠄Sîntilia”, „Balul mocănesc”, concursul tradițional de schi „Cupa Ion Tocitu” sau manifestarea de larg econ intelectual „Zilele Culturii Săcelene”, simpozioane, întîlniri, lansări de carte, spectacole, concursuri etc.

 

Se cuvine să amintim aici și fascinanta aventură a culturii săcelene în timp. Ca fiu al locului,, am fost marcat constant de rolul și avantajele acestui proces neîntrerupt care așază factorul spiritual în mijlocul unui firesc perimetru ce se vrea permanent revigorat de avantajele modernității.
Dacă strămoșii noștri, vestiți economi de oi, erau oameni înstăriți și înțelepți, chibzuiți și cu o puternică credință în voia Bunului Dumnezeu, noi avem datoria de a le urma fapta prin exemple de împlinire racordate vremurilor actuale. Aproape jumătate din cei peste 30 de mii de locuitori ai municipiului Săcele își leagă destinul și trăiesc în strînsa relație cu eforturile S.C. „Electroprecizia” S.A., principalul agent economic al localității noastre, una dintre cele mai cunoscute firme de profil care întreține rodnice relații cu peste 40 de țări ale lumii. Sprijinim actul de cultură la Săcele și dorim o reală potențare a ei și mai ales prin atragerea tineretului dornic de afirmare. Societatea noastră comercială a sponsorizat, în ultimul timp, lucrările Publicistica la Săcele a domnului profesor Liviu Dârjan și albumul reprezentativ Monumente-SĂCELE 2002 editat de domnul arh. Dan Median.
Asociația Cultural-Sportiv㠄Izvorul”, aflată în parteneriat cu Despărțămîntul ASTRA „Frații Popeea” se străduiește să mențină un climat binefăcător actului de cultură la Săcele, aici unde trăiesc oamenii receptivi, care iubesc frumosul, puritatea gîndului care cinstește tradiția și dăruiește sufletului valențe ale înnoirilor eliberate de orice constrîngere și de zgura mentalităților retrograde și ostile progresului ce-l reclamă lumea modernă.

Ing. Claudiu ROȘCULEȚ
Director General al S.C. „Electroprecizia” S.C.
Președinte al A.C.S. „Izvorul” Săcele

Despărțămîntul ASTRA „Frații Popeea” se mîndrește cu cîteva acțiuni pe care le-a inițiat în ultimii ani. Printre aceste se numără: ridicarea statuilor „LUPA ROMANA” (1999) și „MIHAI EMINESCU” (2003), în municipiul Săcele, comemorarea lui Al. I. Lapedatu (1994), atribuirea de nume unor școli sau străzi și cartiere, participarea la numeroase manifestări și simpozioane atît pe plan local cît și în străinătate (R. Moldova, Serbia etc.), ajutorarea cu cărți românești și dicționare, în valoare de peste 30 de milione lei, a școlilor din Basarabia, această realizîndu-se printr-o strînsă și cordinală cooperare cu Societatea „Limba noastră cea român㔠de la Chișinău. Importante donații de carte românească s-au făcut și pentru locuitorii orașului Sîngeorgiu de Pădure (Mureș), cît și pentru românii din Serbia și Muntenegru.

În centrul atenției despărțămîntului nostru se află atragerea tineretului de partea idealurilor Astrei. Am organizat, sub genericul „VIP-GN” - Vocile iubirii de pămîntul și graiul neamului - cîteva excursii și pelerinaje, cu participarea elevilor de liceu, printre cele mai reușite fiind acelea în colaborare cu Deniile Eminesciene (Iași, Mircești, Putna, Ipotești, Voroneț, Agapia, Izvoru Mureșului, Năsăud, Maeru etc.). În vara anului 2003 am găzduit tabăra „Acasă la noi”, în cadrul căreia un număr de 24 de copii și cadre didactice din Basarabia (Criuleni pe Nistru) au petrecut cîteva zile „de vis” la Săcele și prin județul Brașov.

În prezent, pregătim pregătim o noă acțiune, deorece am primit o invitație (în calitate de admiratori ai lui Rebrenu și Coșbuc) din partea d-lui dr. Traian Dascălu - un veritabil mecena al sufletului românesc în Ardealul de nord. Vom da curs amabilului gest fiind prezenți la Cristești-Ciceu în zilele de 30 și 31 octombrie a.c.

De curînd, Astra săceleana a lansat programul „Săcelele- localitate atractivă în centrul României”, un complex ambițios care urmează să încurajeze și monitorizeze acele proiecte menite a face din localitatea noastră, una dintre cele mai întinse și pitorești din țară, un adevărat magnet care să vină în întîmpinarea aderării noastre, în anul 2007, înn familia țărilor din U.E.

Dorim, ca la sfîrșitul fiecarui an calendaristic, să acordăm 8-10 premii în bani (1milion de lei) acelor elevi sau studenti care se afirmă prin talente puse în slujba comunității săcelene și servesc cauzei astriste. De asemenea, ne propunem să scoatem o colecție de carte intitulat㠄Oamneni de seamă săceleni”. Ne vom afla permanent la datorie slujind cu devoțiune nobilelor idealuri ale Astrei și vom acționa, după puterile și posbilitățile noastre, pentru păstrarea identității noastre spirituale într-o lume haotică și din ce în ce mai supusă globalizării, prin muncă, dîrzenie și verticalitate morală.

 

Prof. Liviu Dârjan

Președinte al Despărțămîntului „Frații Popeea” Săcele- Brașov