Universitatea „Al.I.Cuza“ Iași  Facultatea de Fizică

 

 

Trecut, prezent și viitor

 

 

Învățămîntul de fizică la Iași are o tradiție de peste un secol și jumătate. Începuturile sale trebuie căutate în cadrul Academiei Mihăilene (1835), unde exista un puternic curent de preocupări pentru studiul științelor naturii.

După fondarea primei instituții moderne de învățămînt superior din România, Universitatea „Al. I. Cuza“ (1860), Facultatea de Științe beneficiază de aportul unui grup de profesori, prin a căror activitate au fost puse bazele unei respectate și recunoscute școli de fizică, școală care a dat științei românești și universale cercetători de valoare și opere reprezentative. Amintim aici, la început, pe profesorii Ștefan Micle, Dragomir Hurmuzescu, Petru Bogdan, Al. Cișman.

O perioadă importantă în dezvoltarea învățămîntului și cercetării în domeniul fizicii începe în anul 1925 cînd Ștefan Procopiu, doctor în fizică la Universitatea Sorbona, este numit profesor la Facultatea de Științe, împreună cu Th.V.Ionescu și Constantin Mihul. Aceștia, prin lucrările lor, recunoscute pe plan internațional, în domeniul magnetismului, fizicii gazelor ionizate și spectroscopiei, au pus bazele puternicelor direcții de cercetare de astăzi: fizica plasmei și fizica corpului solid.

Facultatea de Fizică, ca instituție de sine stătătoare, funcționează în Universitatea „Al. I. Cuza“ din anul 1962. Facultatea cunoaște o dezvoltare puternică după 1990, cînd numărul cadrelor didactice crește semnificativ – de la 35 la peste 100 – concomitent cu creșterea numărului de studenți admiși în anul I – de la 60 la 175.

Astăzi, la Facultatea de Fizică, studiază un număr de aproape 600 de studenți la cursurile de zi, peste 60 de studenți la învățămîntul postuniversitar și aproape 200 de doctoranzi la forma cu și fără frecvență. De asemenea, anual, un număr de aproximativ 100 de profesori din învățămîntul preuniversitar își desăvîrșesc pregătirea prin cursuri de perfecționare, examene de definitivat, gradul didactic II și gradul didactic I.

Pe lîngă specializarea Fizică, începînd cu anul 1991, în facultate funcționează o nouă specializare: Fizică tehnologică. În prezent, alături de aceste specializări în Facultatea de Fizică mai funcționează specializările Fizică Medicală (începînd cu anul universitar 1995-1996), Biofizică (1996-1997) și Fizică - Informatică  (2001-2002).

În afară de învățămîntul la zi, pregătire inițială, Facultatea de Fizică are o bogată ofertă de învățămînt și cercetare postuniversitară, prin masterat și doctorat. În facultate funcționează opt specializări de masterat cu finanțare de la buget și două, cu finanțare prin taxe.

Admiterea în anul I, pregătire inițială, se face pe baza rezultatelor din timpul studiilor liceale: media generală de absolvire, mediile la disciplinele Fizică, Matematică, Biologie, Informatică (în funcție de specializarea pentru care optează candidatul) și media la examenul de bacalaureat. Admiterea la masterat se face pe baza mediei generale de absolvire a facultății, mediei la examenul de licență și a unui interviu standardizat.

Sub raportul cercetării științifice, cadrele didactice ale Facultății de Fizică s-au făcut remarcate, încă de la începutul studiului sistematic al disciplinei Fizică în universitate, prin contribuții importante la dezvoltarea patrimoniului științific al umanității. Astfel, profesorul Procopiu, descoperitorul „magnetonului Bohr – Procopiu“ (prioritate recunoscută și menționată în diferite cărți și tratate de specialitate consacrate), a fost inițiatorul studiului proprietăților magnetice ale straturilor subțiri feromagnetice, structuri larg folosite astăzi în tehnologia informației. Opera sa a fost continuată, la început, de profesorii V. Tutovan, I. Bursuc, C. Păpușoi și dezvoltată în zilele noastre de către profesorii G.I. Rusu, V. Georgescu, Al. Stancu și alții. Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare de Fizică Tehnică din Iași, Centrul de Cercetare CARPATH, Centrul de Cercetări în Fizica stării condensate, constituie structuri de cercetare în care cadrele didactice de la Facultatea de Fizică desfășoară o bogată activitate științifică continuînd tradițiile școlii de fizică din Iași.

Profesorii Th. V. Ionescu și C. Mihul au dezvoltat cercetări în domeniul Spectroscopiei și a Fizicii gazelor ionizate, cercetări care au pus bazele dezvoltării ulterioare din domeniul Opticii și spectroscopiei și a Fizicii plasmei. Amintim aici și contribuțiile profesorilor M. Strat, Gh. Singurel și D. Dorohoi.

Profesorul dr. doc. M. Sanduloviciu, continuînd cercetările de fizica gazelor ionizate, a pus bazele, la Iași, a unei școli de fizica plasmei, școală recunoscută nu numai în țările europene, dar și în Japonia și Statele Unite. Contribuțiile profesorului Sanduloviciu în domeniul nanoștiinței sînt astăzi recunoscute pe plan mondial în legătură cu modelarea în plasmă a unor procese de autoorganizare care ar putea sta la originea vieții. Cercetările în domeniul fizicii sistemelor autoorganizate și aplicațiilor tehnologice ale fizicii plasmei au fost dezvoltate și de alte colective din care fac parte profesorii Gh. Popa, M. Toma, L. Biborosch, E. Lozneanu și alții.

Contribuții importante există și în domeniul fizicii teoretice, unde profesorul T. Vescan a fundamentat o școală, dezvoltată apoi de către profesorii I. Gottlieb, I. Mercheș, M. Ignat și alții.

În afară de domeniile de cercetare menționate mai sus, în facultate există un colectiv tînăr și puternic care lucrează în domeniul „Biofizică și Fizică medicală“.

Anual sînt publicate în jur de 400 de articole în reviste din țară și din străinătate, precum și în volumele unor manifestări științifice naționale și internaționale. Periodic Facultatea de Fizică organizează conferințe științifice cu participare internațională.

Contactele stabilite între colectivele de cercetare din facultate și colectivele de cercetare din domenii similare din străinătate, prin schimb de cadre didactice și studenți, au contribuit la îmbunătățirea calității cercetării și a creșterii numărului de articole publicate, în colaborare, în reviste de specialitate cotate internațional. Toate domeniile de studiu din facultate beneficiază de îndrumători de doctorate, încît tinerii au un larg acces către această formă înaltă de perfecționare științifică. Facultatea de Fizică are un număr de 16 conducători de doctorat. Studenții și doctoranzii pot participa, prin competiție, la burse Socrates, Erasmus, beneficiind, și de burse doctorale și postdoctorale oferite de parteneriatele Universității „Al. I. Cuza“ cu universități similare și institute de cercetare din străinătate.

Cadrele didactice din facultate participă la conferințe și colocvii internaționale de specialitate și sînt invitate să predea la universități străine. În același timp, Facultatea de Fizică a primit profesori și cercetători din străinătate care au ținut cursuri, seminarii științifice, au participat la manifestări științifice.

Facultatea de Fizică are un dialog deschis și continuu cu Inspectoratele Școlare Județene. Anual, au loc întîlniri între cadrele didactice din învățămîntul preuniversitar și cele ale Facultății de Fizică în cadrul „Conferinței Naționale de Fizica și tehnologiile educaționale moderne“. În cadrul conferinței are loc un schimb de idei și de experiență, în vederea îmbunătățirii activității didactice la disciplina Fizică.

Facultatea are două reviste: „Analele Științifice ale Universității „Al. I. Cuza“, seria Fizic㓠și Revista Științific㠄V. Adamachi“. Prima are două fascicole corespunzătoare direcțiilor principale de cercetare și este dedicată contribuțiilor științifice ale cadrelor didactice din Facultatea de Fizică , dar și din alte facultăți sau institute din țară și din străinătate.

La Revista Științific㠄Adamachi“ au acces și profesorii din învățămîntul preuniversitar, precum și studenții și masteranzii care își pregătesc lucrarea de diplomă sau de disertație.

Facultatea pune la dispoziție studenților o sală de Internet, iar biblioteca Facultății de Fizică, informatizată, are un fond de peste 100.000 de volume. Facultatea are trei rețele de calculatoare pentru activitatea didactică și peste 100 de calculatoare personale în laboratoarele didactice și de cercetare.

Am prezentat succint trecutul și prezentul învățămîntului de fizică la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași. Este necesar să urmărim cu perseverență realizarea condițiilor pentru o dezvoltare a învățămîntului și cercetării în domeniul fizicii în conformitate cu cerințele viitorului. Programele universitare de fizică trebuie regîndite, avînd în vedere organizarea, începînd cu anul universitar 2005-2006, a învățămîntului universitar pe cicluri, în spiritul Convenției de la Bologna.

Învățămîntul diversificat trebuie să stimuleze pentru studenți rute individuale de pregătire, în vederea creșterii șanselor de a găsi un loc de muncă. Este necesar să punem la dispoziție tinerilor și adulților forme de învățămînt atractive, astfel încît formarea continuă să devină o componentă instituționalizată a învățămîntului.

Nu trebuie pierdut, nici un moment din vedere, faptul că, urmare a proceselor de integrare europeană, pentru construcția Ariei Europene a Învățămîntului Superior, în facultate nu vom pregăti numai specialiști pentru piața internă a forței de muncă, ci și pentru piața europeană sau chiar extraeuropeană. În aceste condiții, pregătirea viitorilor absolvenți trebuie făcută în raport cu standardele ocupaționale din țările dezvoltate. Dacă nu se va ține seama de cerințele pieții interne și europene a forței de muncă, riscăm să fim eliminați de pe piața educațională, indiferent de tradițiile, cîndva prodigioase, pe care le invocăm, tradiții care, în multe cazuri nu se mai racordează la exigențele dezvoltării prezente și viitoare.

 

Decan, Prof. univ. dr. Mihai TOMA