Revista revistelor

 

 

„MESAGER BUCOVINEAN“, An II, nr. 2 (6), aprilie-iunie 2004. Trimestrialul filialei bucureștene a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina participă, prin editorialul său – Actualitatea lui Ștefan cel Mare – , la marcarea împlinirii unei jumătăți de mileniu de la moartea marelui voievod, luptător dîrz pentru libertatea și prosperitatea neamului său, dar și atlet al creștinătății/creștinismului. Pe aceeași pagină I, la rubrica Eminesciana, un articol semnat de Maria Toacă relatează despre înălțarea unui bust al „poetului național“ în localitatea Noua Suliță (regiunea Cernăuți). Din paginile următoare, rețin atenția „hronicul“ filialei (pe trimestrul al II-lea), darea de seamă asupra activității desfășurate de filială în perioada iunie 2001 - iunie 2004, prezentarea, la despărțirea de George Muntean, a vieții și activității acestuia, precum și a unei salbe de ecouri din presă și, în sfîrșit, interviurile acordate de cîțiva bucovineni iluștri – biologul Viorica Ghia, de la Universitatea de Medicină din București, profesorul universitar Grigore C. Bostan, de la Cernăuți, poetul Vasile Tărâțeanu, din același oraș septentrional. O cronică plastică, dedicată expoziției In memoriam Marius Cilievici încheie acest număr, prea plin, din necesitate, de acorduri grave.

„FLOARE DE LATINITATE“. Revistă de cultură și spiritualitate românească editată de Consiliul Minorității Naționale Române din Serbia și Muntenegru. Dat fiind ne aflăm în fața primului număr al unei noi publicații, căreia, firește, îi dorim o viață cît mai lungă, notăm mai întîi componența redacției: Vasile Barbu, redactor-șef, Pavel P. Filip, Mircea Samoilă, Georgeta Secoșan, Dragomir Drăghici, dr. Gligor Popi, Traian Trifu Căta, Ionel Stoiț. Și reținem tipărirea acestui număr a fost sprijinită de Uniunea Fundația Augusta din Timișoara, care merită toate felicitările pentru gestul său, de o generozitate tot mai rar întîlnită astăzi. Extrem de utilă celor interesați de viața comunității românești din țara vecină este, să-i spunem, partea „oficială“, în care sînt prezentate Consiliul Național al Românilor din Serbia și Muntenegru Novi Sad, Statutul Consiului Național al Minorității Naționale Române, programele departamentelor (pentru utilizarea limbii, pentru cultură, pentru învățămînt). Din celelalte pagini, trecînd în fugă peste republicările din literatura română de pretutindeni și din totdeauna (al căror rost nu mai trebuie subliniat), semnalăm doar, din cauza lipsei de spațiu, cîteva articole: Vor dispărea oare românii din Voivodina în anul 2050?, de ing. Traian Trifu Căta, Traducerile din literatura română în limba sîrbă, de Pavel Gătăianțu, Realizări semnificative ale românilor din Banatul Sîrbesc la sfîrșit de secol și de mileniu, de Gligor Popi, Din viața culturală a românilor sărcienți, de Iancu Murărescu (acesta iscălește și un medalion Ion Miloș), Înființarea Filialei ASTRA la Deliblata sub numele fiului satului „Preotul Bujorel Lupșici“, de Natașa Miloevici, Iubind poezia românească , de Vasile Barbu (în speță despre Festivalul internațional de poezie „Drumuri de spice“ de la Uzdin). Sumarul e completat de o suită de note privitoare la viața social-culturală a mai multor localități, note redactate de Pavel P. Filip, Gheorghe Lifa, Gligor Popi, Mircea Măran.Versuri iscălesc Vasile Barbu, Pavel Gătăianțu, Nicolae Nicoară-Horia, Florin Țăran, Adrian Gerhar ș.a.

„CONCORDIA“, Săptămînal cultural, social-politic și economic în limma română, SUD-VEST, ediție specială pentru cititorii din sudul Basarabiei, Anul X, nr. 22 (445) 29 mai 2004. Despre acest periodic s-a mai vorbit la rubrica noastră, iar numărul de față e unul vechi, ce ne-a parvenit, se înțelege, pe căi mult ocolite. Am considerat nu e inutil totuși consemnăm cîteva titluri: la rubrica Eveniment, sub semnătura Coresp. nostru – articolul Începutul Canalului (firește, Canalul Bîstroe), completat de Mesajul Organizațiilor Ecologiste Internaționale adrest președintelui Ucrainei, Leonid Kucima și de textul Poziția României; la rubrica Aniversări – invitația de a participa la Comemorarea luptei de La Roșcani și Continuitate (Festivalul de poezie „Pavel Boțu“), de Vadim Bacinschi. În celelalte pagini, Destine de ieri și de azi ale sfintelor lăcașe, versuri ale elevelor Elena Cărtăleanu și Veronica Cojocaru, o traducere(din lucrarea Kameneț-Podolski –oraș la periferia Imperiului Roman, de Olga Plamennițka și Evhenia Plamennițka). Pe ultima pagină, în articolul Din țînțar – armăsar, Vlad Baciu examineaz㠄simptomele unei boli mai vechi“, manifestate în incriminarea unor copii ce au vizitat Galațiul, aflat la cîțiva kilometri, și nu Odesa, pînă la care e cale de vreo 250 km, precum și a elevilor și studenților ce învață în România.

 

Red.