LIMBA ROMÂNĂ, Revistă de știință și cultură

Nr. 1-3, 4-6 2004.

Anul XIV. Chișinău.

 

Ultimele două volume ale revistei de știință și cultură din Chișinău „Limba român㓠respectă în mod constant scopul, matricea și înalta ținută profesională și editorială ale aparițiilor anterioare.

Ambele numere se desfășoară sub semnul „omagierii a cinci sute de ani de la trecerea în nemurire a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfînt“.

Primul volum (nr. 1-3) conține, în cadrul secțiunii întîi, un preambul al celor peste o sută de pagini care vor fi dedicate Domnitorului în volumul următor. Aici se înscriu poezia lui Emilian Marcu (Se-ntoarce-acasă Ștefan) și studiul acad. Ștefan Ștefănescu (Ștefan cel Mare – simbol al identității europene a românilor); „filele de biografie“ aparținînd lui Petru Demetru Popescu (Importantă personalitate istorică) sînt structurate documentat în manieră lexicografică.

În secțiunea „Adevărul despre noi“, articolul lui Victor V. Grecu, Limba – temei al ființei și al unității naționale, examinează, cu privire la limba română, principalele „mărturii ale conștiinței și convingerilor privind însemnătatea națională, politică și culturală a limbii pentru viața unui popor, exprimate în decursul timpului“. Ca o continuare armonioasă a ideilor însuflețitor argumentate în acest articol, urmează, în cadrul secțiunii „Aniversări“, celebrarea uneia dintre cele mai pregnante personalități științifice din lingvistica de dincolo de Prut (și nu numai), Acad. Prof. Anatol Ciobanu, care a împlinit (oare cînd? într-adevăr?) frumoasa vîrstă de 70 de ani. Foști și actuali studenți, colegi, prieteni, lingviști și filologi de prestigiu rememorează fapte și gesturi pline de prestanță, atitudini ferme, discuții stimulative, momente revelatoare din existența lingvistului Anatol Ciobanu, toate acestea alcătuindu-se într-o suită de articole sugestive. Teodor Cotelnic se referă la „eminentul cercetător și profesor universitar“; istoricul Anatol Petrencu reliefează eforturile depuse de lingvistul omagiat pentru păstrarea valorilor naționale, eforturi „care… nu sunt zadarnice și reprezintă o stavilă în calea deznaționalizării“; acad. Silviu Berejan prezintă rolul deosebit jucat de prof. Anatol Ciobanu în sociolingvistica românească modernă; Petru Butuc  afirm㠄cercetările lingvistului basarabean Anatol Ciobanu reprezintă… fenomenul evoluției progresive a ideilor școlii pragheze“; Mihail Dolgan consideră lingvistul aniversat „este … un fel de Roman Jakobson al lingvisticii moldovenești“; Mihail Purice analizeaz㠄problemele limbii de stat în viziunea prof. Anatol Ciobanu“; Ana Bantoș reamintește deosebit de sugestiv o intervenție temerară, hotărîtoare și inteligentă a Profesorului în cadrul discuțiilor aprinse privind declararea limbii de stat și revenirea la grafia latină; Irina Condrea subliniază interesul distinsului om de știință pentru problemele de cultivare a limbii, idee care străbate și articolul lui Ion Ciobanu intitulat: Contribuție importantă la asanarea limbii. La calitățile de „pedagog înnăscut“ ale academicianului celebrat se referă Ion Melnic, pentru ca Anatol Eremia insiste asupra permanenței efortului făcut de Prof. Ciobanu ca „promotor și apărător al graiului matern“. Amănunțesc omagial diferite alte aspecte științifice ale activității savantului basarabean Eugenia Dodon, Emilia Oglindă, Elena Grosu și Sabina Corniciuc. În stilul atît de caracteristic, Ion Hadârcă exclam㠄Vivat, Professore, salut prelungit cu afectuoasă considerație dinspre Aix-en-Provence de Valeriu Rusu și Estelle Variot. Un loc aparte îl ocupă interviul realizat de Alexandru Bantoș în dialog cu Anatol Ciobanu, material de referință axat pe vorbele Profesorului: „Vom ieși din impasul lingvistic rușinos și ridicol, în care am ajuns, numai atunci cînd în capul mesei se va afla știința eternă, și nu politicul efemer“.

În continuare, secțiunile revistei se derulează ca de obicei, aducînd informații lingvistice, istorice și literare noi în varii domenii (prin articole semnate de Adriana Koronka, Ion Ciocanu, Alexei Palii, Adrian Chircu, Alexei Acsan, Theodor Codreanu, Ana Bantoș, Grigore Canțâru, Elena Ungureanu, Ofelia Ichim, Diana Vrabie, Constantin Șchiopu, Cecilia Căpățână, Ion Țurcanu, Emil Vrabie, Nicolae Fuștei).

Cel de-al doilea volum cuprinde nr. 4-6 al anului al XIV-lea de apariție a prestigioasei reviste basarabene. Cum semnalam la începutul prezentării, numărul este dedicat unui grupaj prestigios de studii care  alcătuiesc, din diverse perspective, o prezentare a personalității istorice, culturale, politice, de mare strateg, de adevărat luptător al creștinătății reprezentate de Ștefan cel Mare. Simpla enumerare a titlurilor se dovedește deosebit de sugestivă în acest sens: Ștefan cel Mare, personaj și simbol (Mihai Cimpoi), Figură tutelară a românilor (Ion Țurcanu), Ștefan cel Mare. Viața și activitatea. Tabel cronologic (Andrei și Valentina Eșanu), Ctitor de lăcașuri sfinte (Mircea Păcurariu), Ștefan cel Mare în Diarii lui Marino Sanudo (Eugen Denize), („Proiectul scitic“. Relațiile lui Ștefan cel Mare cu Hoarda Mare) (Nagy Pienaru), Confruntările moldo-otomane în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (Gheorghe Gonța), Ștefan cel mare și Sfântul Munte Athos (Vlad Mischevca), Ștefan cel Mare și Transilvania (Marius Porumb), Cultura scrisă în timpul lui Ștefan cel Mare și Sfânt (Alexe Rău), Scribi în cancelaria domnească a lui Ștefan cel Mare (Silviu Văcaru), Un letopiseț slavo-român inedit de la Mănăstirea Hilandar (Andrei și Valentina Eșanu), Destinul unei imagini sau nevoia de certitudine (Ana Bantoș) etc.

În cadrul secțiunii „Sociolingvistică“, Gheorghe Moldovanu scrie despre Politică, planificare și amenajare lingvistică, pentru ca secțiunile de cultivare și analiză (computațională) a limbiiPortofoliul profesorului“ și „Științe ale comunicării“) pună în ecuație probleme profesionale esențiale la ordinea zilei, rezolvate cu pertinență.

Seria de „Aniversări“ se referă omagial la Mihail Gh. Cibotaru (remarcăm ținuta deosebită a dialogului realizat de Alexandru Bantoș), Ion Dediu și Efim Tarpalan.

La secțiunea „Analize și sinteze“ semnalăm articolul Elenei Prus Poetica mitului.

În ambele volume sînt intercalate adecvat și estetic fotografii sugestive, poezii semnificative, toate într-un cadru tipografic elegant și sugestiv.

Cu certitudine ne găsim, datorită colegilor basarabeni, în fața unei reușite culturale și editoriale.

 

Cristina FLORESCU

Institutul de Filologie Română

„A. Philippide“