O sută de ASTRE

 

 

O sută de astre strălucesc pe cerul românismului. Fiecare în parte și toate la un loc sînt tot atîtea puncte de reper întru devenirea ființei românești, spre atingerea limanului libertății, demnității și al conștiinței de sine, pe o mare mai mereu învolburată.

Acum, cînd, prin grație divină, participăm la cea de-a o suta Adunare Generală a ASTREI, gîndul nostru navighează spre cei care au făurit această corabie, încărcînd pe ea, precum legendarul Noe, tot ceea ce însemna și înseamnă specific românesc, emblemele vitalității noastre în timp și spațiu. Ofranda noastră recunoscătoare se întoarce către acei bărbați providențiali - Andrei Șaguna, Timotei Cipariu, George Barițiu, Axente Sever și atîția alții - care, proiectînd ASTRA, și-au asumat misia „de a răspîndi lumina și a ține pururi viu sentimentul național în rîndurile poporului, dar mai ales a educa mintea, a îmbărbăta inima și a îndruma nația română pe calea unității și progresului“.

Momentul era augural. Peste Carpați - zare spre care ardelenii priveau cu nostalgie și speranță - se zămislise în 1859 România, prin Unirea Moldovei cu Țara Românească. Este sigur acest act istoric i-a stimulat pe cărturarii ardeleni să-și unească forțele sub o emblemă care le afirme identitatea și solidaritatea. Doar înaintașii lor, și ei înșiși, fuseseră promotorii latinității limbii și originii comune a tuturor românilor, indiferent de granițe, naturale sau artificiale, între care au fost obligați trăiască.

În timp, și-n vremuri ostile, peste munți și ape, a fost mereu o transhumanță de românitate. Gheorghe Șincai a trecut cu hronicul în desagă, spre Iași, producînd emulație solidară, pentru ardeleni, în rîndul moldovenilor. De la Iași spre Ardeal a venit „Dacia literar㓠și, mai tîrziu, „Viața Românească“, reviste ce, prin chiar titlul lor, afirmau cu mîndrie un numitor istoric și geografic comun.

La aproape două decenii după ce la Brașov apărea „Gazeta Transilvaniei“, la Iași lua ființă, în 1867, „Convorbiri literare“, ambele perpetuate, cu unele sincope, pînă în zilele noastre. nu uităm ASTRA a editat Enciclopedia Română, carte fundamentală nu doar pentru a ne cunoaște noi între noi, ci și pentru afirmarea românității în lume. Bibliotecile „poporale“, școlile „țărănești“, corurile, cîntecele și poeziile astriștilor dialogau, la distanță, cu cele din Țară sau cu cele din Bucovina răpită, din Basarabia subjugată, din mîndrul Banat sau din ținuturile de peste Dunăre. ASTRA a făcut vad, a dus și a adus zăcăminte de grai și suflet românesc în toate aceste locuri.

Nu vom trece, acum și aici, în revistă toate înfăptuirile ASTREI, vom desprinde doar acea stare de spirit care s-a creat prin demersul, plin de abnegație și patos patriotic, al înaintașilor noștri, al „sîntelor firi vizionare“ - cum zice Eminescu -, la care noi sîntem un modest adaos. Nu vom ocoli punctăm dificultățile prin care a trecut și mai trece ASTRA: faptul a fost desființată, în 1948, de regimul comunist și mulți dintre militanții ei au avut de suferit; faptul nici pînă acum nu i s-a restituit întreg patrimoniul; faptul demersul nostru nu este întîmpinat peste tot, în spațiile din afara granițelor, locuite de români, cu înțelegerea și în spiritul deschis european care s-ar cuveni.

Dar dăruirea astriștilor trece peste aceste disconforturi. Propensiunea ASTREI, faptul acum ființează peste 60 de Despărțăminte, în țară și în afara granițelor, ne îndreptățește credem sîntem în continuare necesari, într-o Europă în care dialogul cultural și amprenta identitară vor fertiliza dialogul politic, vor asana asperitățile și incongruențele.

Această a SUTA Adunare a noastră se ține la Dej, oraș în care spiritul astrist a rezonat puternic, îndeosebi prin contribuția, atît de generoasă, a celui care a fost Dan Mârza, căruia îi aducem, de aici, un pios, mereu binemeritat, omagiu.

Ne-am întîlnit, în anii precedenți, la Sibiu și la Baia Mare, la Orăștie și la Sfîntu Gheorghe, la Arad și la Făgăraș. Ne-am întîlnit la Iași, primul oraș, din afara Transilvaniei, în care a avut loc o Adunare Generală a ASTREI. Visez ca o viitoare Adunare aibă ca gazdă Chișinăul sau Cernăuții, Vîrșeț sau Cetatea Albă, Herța sau Balta - sau oricare alt loc unde se vorbește și se simte românește.

De ce nu?

Cît privește cifra aniversară de azi - 100 - aceasta nu marchează un sfîrșit, ci este semnul unui nou început.

La mulți ani și la multe și benefice întîlniri și împliniri sub zodia ASTREI!

 

Nicolae TURTUREANU