Revista revistelor

 

„ARCAȘUL”(Cernăuți), nr.13 (206), din ianuarie 2004, și nr. 2 (208), din februarie 2004. Revista fondată și editată de poetul Vasile Tărâțeanu ajunge la noi, ca mai toate periodicele din aceeași regiune, discontinuu și cu întîrziere. Chiar în aceste condiții, o citim întotdeauna cu interes sporit. În cel dintîi număr menționat, „editorialul” Anul 2004 – anul Ștefan cel Mare și Sfînt, semnat de Vasile Tărâțeanu, precum și comentariul politic al lui Lucian Gheorghiu (pagina 7) pun punctul pe i, respingînd pretențiile unor Voronin ori Stepaniuk de a se considera reprezentanții „moștenitoarei de drept a Moldovei istorice”, singurii și adevărații continuatori, deci, ai marelui voievod, ca și alte recente declarații ale lor antiromânești. Din celelalte pagini, rețin atenția reportajul „sărbătoririi lui Mihai Eminescu la Cernăuți” (T. Vasile), interviul (realizat de Mihai Toacă) axat pe „începutul introducerii lui Vasile Posteucă în circuitul literaturii române”, versurile Silviei Caba-Ghivireac, articolul (cu mlădieri de eseu) Nicăieri în lume al tînăruluiVasile Izvoreanu, îndurerat de dispariția unei școli românești, fragmentele din monografia Dinăuților, alcătuită de Ion Bejenaru. Relevabile sunt și scurtele comentarii ale evenimentelor politice din penultima pagină.

În cel de-al doilea număr (din februarie a.c.), un spațiu larg este acordat Rezoluției Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1364/2004, în legătură cu unele aspecte ale vieții politice din Ucraina, precum și atitudinilor ucrainene față de ea. Cu această introducere în materie, acuzarea, în ziarul „Bukovyna”, poetului Vasile Tărâțeanu, pentru că ar comite cel mai mare păcat, „de a împroșca cu noroi Patria-mamă”, nu mai poate mira. Frumoase portrete ale unor „oameni cu har” – rapsozii populari Gheorghe Puiu și Maria Iliuț – semnează Ion Onufrie, Maria Toacă și Eleonora Schipor. Patos profund, de bună calitate, care, în expresie aparent tradițională, dar în fond cu o imagistică puternică, inedită, nu poate să nu miște sufletul găsim în poemele colaboratorului ieșean Emilian Marcu. Accente acide, pamfletare, întîmpină în articolul Prin Codrii Cosminului, al lui V. Theodoran, susținerile așa-zis științifice ale lui Leonti Sanduleak, referitoare la caracterul vechi ucrainean al nordului, ba chiar a întregii Bucovine. Remarcăm și analiza profundă a „impactului aderării României la Uniunea Europeană asupra românilor din Ucraina”, aparținînd lui Ion Popescu.

 

„JUNIMEA” (Cernăuți), Anul V, nr. 1 (18), februarie-martie 2004. Tot din nordul bucovinean ne vine această gazetă, editată de Liga Tineretului Român din Regiunea Cernăuți (redactor-șef – Liviu Rusu, secretar de redacție – Vitalie Zâgrea). În texte succinte, redactorii și colaboratorii atacă probleme variate, dar de stringentă actualitate social-politică. Transcriem cîteva titluri elocvente: Vin vizele peste noi (Liviu Rusu), Vox populi, Mememto mori (cutremurătoare fapte diverse). O pagină, La noi, în Bucovina, în care iscălesc Vitalie Zâgrea, elevii Mihail și Alina Robu, Valentin Andronic, vorbește despre „tradiții strămoșești”, despre rapsodul popular Gheorghe Puiu, despre colindul ansamblului „Românașul”, din părțile Herței. Pagini de sport și divertisment completează sumarul.

 

„CONCORDIA”, „SUD- VEST” (ediție specială pentru cititorii din sudul Basarabiei), Anul IX, nr. 52 (423), din 20 decembrie 2003. Precum se vede, un număr destul de vechi al „săptămînalului cultural, social-politic și economic în limba română”. Din sumar, spicuim: Un mesaj al Consulului Român la Odesa, , o pagină sadoveniană despre domnitorul Unirii, Al. I. Cuza, consemnarea „evenimentului editorial” – apariția volumului Întîmplare sau Căderea în lume din al nouălea cer, aparținînd lui Vadim Bacinschi, versuri de Natalia Talmacec, Urături și colinde din satul meu, semnat de Tudor Iordăchescu, portretul unui „om de altădat㔠– Tâca Pavel, iscălit de Vadim Bacinschi, ți medalionul omagial Poetul Petro Palii la 70 de ani.

 

„TIBISCUS”, Anul XV, nr. 1 (144), ianuarie 2004. Binecunoscută nouă, revista condusă de Vasile Barbu aduce și de data aceasta o imagine bogată a vieții din comuna Uzdin (Banatul sîrbesc), dar și din întreaga zonă. Articolele bilanțiere (privitoare la distribuirea banilor pentru proiecte culturale sau la activitatea sportivă) și dările de seamă asupra ultimelor manifestări culturale (bunăoară, participarea la serbările de la Alba Iulia sau „Trebuiau să poarte un nume”- ediția a X-a) predau ștafeta unor portrete (al artistului Jaclin Puia) și amintirilor (deosebit de interesante cele ale poetului popular Valeriu Grosu: Prima călătorie în patria mamă). Un reușit montaj fotografic (Frumusețile iernii la Uzdin), pagina de informații sportive și Cronica Uzdinului încheie numărul de față. Fiindcă revista uzdineană a lui Vasile Barbu a intrat acum în al XV-lea an de existență, îi urăm viață cît mai îndelungată.

 

„FOAIA ROMÂNEASCÔ, Săptămînal al românilor din Ungaria, Anul LIV, 2 ianuarie 2004. Numărul, nu se putea altfel, are drept axă tematică sărbătorile de iarnă. Reținem totuși cîteva știri interesante – despre forumul jurnaliștilor români din Ungaria, care a avut loc în ziua de 29 decembrie 2003, la Seghedin, despre sărbătorirea din Bichișciaba, cu oaspeți din Slovacia și România (Arad). Ne-a atras atenția și articolul Grai și identitate, semnat de Gh. Petrușan, ale cărui opinii pertinente ne sînt cunoscute din sondajul realizat pentru numărul precedent al revistei noastre de conf. univ.dr. Ștefan Geancarău. Foarte utile cititorilor din Ungaria sînt, neîndoielnic, explicațiile preotului Ioanichie Bălan (Botezul în rit ortodox) ori cele de istorie, ca și acelea referitoare la bursele statului maghiar pentru studii integrale în România. O pagină consemnează cum „au așteptat elevii din Giula Crăciunul”, iar alta – farmecele practicate de la Anul nou la Chitigaz. Un reportaj, ilustrat cu numeroase fotografii, ne face cunoștință cu pitorească zonă a Clisurii Dunării. În sfîrșit, informațiile sportive și extrase din programele posturilor de televiziune românești încheie numărul menționat.

 

“MESAGER BUCOVINEAN”, Anul I, nr. 4 octombrie – decembrie 2003. înființată la începutul anului 2003, revista de față, “publicație trimestrială a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina – Filiala București”, împlinește, așadar, un an de existență, prilej cu care îi urăm viață îndelungată. Ultimul număr aduce un sumar bogat. Editorialul, incitant intitulat O Alba Iulie a viitorului, este urmat de o cronică a celei de-a XII-a ediții a Lunii Bucovinei și de un calendar al Unirii Bucovinei cu patria mamă în 1918. în celelalte pagini, Luminița Vartolomei semnează articolul Nemuritorul Craiul Nou al muzicii românești, Maria Toacă scrie despre “O rază a cărții românești  (care) luci vederii noastre”, iar Antoaneta Lucașciuc face un bilanț al celor 10 ani de activitate ai Societății Doamnelor Bucovinene. Medalionul primei planoriste române, Felicia Bădiliță, curierul cititorilor și reportajul “unei sărbători a sufletului – Festivalul concurs de muzică populară româneasc㔠închid acest număr, răsădind bogate speranțe în viitoare apariții de același nivel.