NĂSĂUDENII ȘI MAREA UNIRE

Năsăudenii n-au lipsit niciodată din vâltoarea marilor evenimente istorice. În primul război mondial și-au dat viața mulți dintre ei pentru cauza națiunii române, iar cei rămași in viață au simțit că ceasul dezrobirii lor a sosit, fapt pentru care au pus în aplicare în fosta zonă grănicerească măsurile stabilite de Consiliul Național Român Central de la Arad, măsuri care cădeau în zona năsăudeană ca boabele de grâu într-un teren fertil. Acest teren era dominat de inteligența vremii – profesorii Gimnaziului grăniceresc și ai Școlii Normale, preoții și avocații zonei – , de gospodarii năsăudeni etc., mai toți aceștia fiind membri ai Despărțământului năsăudean al ASTREI, despărțământ spre care se îndreptau privirile tuturor societăților de cultură, ale elevilor, învățătorilor și profesorilor, ale femeilor și altor categorii sociale emancipate prin ASTRA.

Tot ceea ce au făcut membrii ASTREI până la Marea Unire din 1918 - conferințe, prelegeri, dezbateri, șezători, serbări cu caracter național-patriotic, expoziții etc. ne pare astăzi cu totul impresionant, iar rolul ASTREI în dezvoltarea societății moderne românești devine cu adevărat esențial1) .

Despărțământul năsăudean al ASTREI era unul din cele 87 cîte avea Asociațiunea, iar cercurile sale din cele 44 de (foste) comune grănicerești îmbogățeau totalul celor 523 cercuri astriste2). În existența sa fremătătoare pulsa o activitate dedicată cu totul dezideratului unității noastre naționale și politice, țel suprem a cărui atingere merită recunoștință în fiecare zi și nu numai de Ziua Eroilor sau a Înălțării Domnului3).

În acele zile premergătoare Marii Uniri se alcătuia Biroul Consiliului Național Român din Năsăud, avându-l ca președinte pe viitorul academician  Iulian Marțian, membru pe viață al ASTREI, iar ca vicepreședinți pe prof. Emil Domide, dr. Ioan Runcan, dr. Dumitru Hodor și Ioan Catarig Zăgreanul. Notarii acestui for erau prof. Victor Motogna și Leonida Pop. Garda națională depășea 150 de membri, avîndu-l comandant pe slt. Olimpiu Ghiția4).

Comisia primului ministru Ionel Brătianu, alcătuită din Solomon Haliță (Sîngeorz-Băi), dr. Ioan Bordea (Brașov), dr. Ioan Boieriu (Turda), Gavrilă Petri (Nepos), lt. Sidor Popovici (Dej), dr. Laurențiu Oanea (Sîngeorz-Băi), comisie trimisă în Ardeal pentru susținerea Marii Uniri, se întreținea la Bîrgău și Bistrița cu numeroși localnici, iar la Năsăud cu binecunoscuții prof. loan Pecurariu, Virgil Șotropa, Iulian Marțian, Alexandru Haliță, cu profesorii liceului, cu numeroși năsăudeni. Atmosfera  premergătoare marelui eveniment era caldă și plină de speranță.

Au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, ca delegați ai zonei năsăudene, protopopul Grigore Pletosu; profesorii Vasile Bichigean și Teodor Șimon din partea Fondurilor grănicerești; Vasile Moisil și dr. Emil Precup din partea Reuniunii române de lectură; prof . Augustin Bena și Victor Motogna din partea Reuniunii de cîntări și muzică; dr. Nicolae Drăganu și Ioan Pecurariu reprezentau Gimnaziul Superior Fundațional din Năsăud; înv. Macedon Linul din partea Reuniunii învățătorilor greco-catolici „Mariana“ etc. În Marele Sfat Național Român, între cei 212 membri erau și tei bistrițeni: dr. Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone, dr. Victor Onișor, un năsăudean - dr. Alexandru Haliță și un rodnean - dr. Laurențiu Oanea, unul din secretarii Marii Adunări de la Alba Iulia5).

Delegații bătrîni și tineri, în haine de sărbătoare și cu merinde de-acasă, s-au îmbarcat în două trenuri, unii dintre ei avînd și mandatul (credinționalul) pentru votarea Marii Uniri: prof. Ioan Pecurariu, dr. Laurențiu Oanea, dr. Alexandru Hăliță, dr.Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone dr. Victor Onișor6).

Mii de astriști, sub conducerea președintelui Andrei Bârseanu, proclamă unirea Transilvaniei cu țara mamă fără condiții, înfăptuindu-se la Alba Iulia visul de veacuri al neamului nostru7).

Unul dintre foștii elevi ai Gimnaziului năsăudean, ajuns episcop al Caransebeșului, dr. Elie Miron Cristea, se adresa mulțimii din Alba Iulia la 1 Decembrie 1918: „...simțesc că astăzi, prin glasul unanim al mulțimei celei mari, vom deschide iar și pentru totdeauna porțile Carpaților  ca să poată pulsa prin arterele lor cea mai caldă viață românească și ca prin aceasta să ni se înfăptuiască acel vis neîmplinit, copil al suferinței, de dorul cui ne-au răposat și moșii și părinții”8).

Același Elie Miron Cristea făcea parte din delegația ardelenilor care ducea la București rezoluția Marii Uniri alături de Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Hossu, Mihai Popovici, Caius Brediceanu. Primirea lor la regele Ferdinand și la primul ministru Ionel Brătianu a fost superbă: „Mi-ați adus inimile a milioane de români după care de mult oftez și-i strîng la pieptul meu“ îi asigură regele, precizîndu-se apoi prin decretul nr. 3631 din 11/24 decembrie 1918 semnat de Ferdinand: „Ținuturile cuprinse în hotărîrea Adunării Naționale din Alba Iulia de la 18 nov/1 dec. 1918 sînt și rămîn de-a pururea unite cu regatul României“9). La rîndul său, primul ministru Ion I. C. Brătianu primea aceeași delegație a ardelenilor cu multă căldură și expresii profetice: „... De o mie de ani vă așteptăm. Și ați revenit ca să nu ne mai despărțim niciodată“10) .

După Marea Unire, elita intelectualității năsăudene a fost chemată  la preluarea unor funcții de înaltă responsabilitate. Astfel, dr. Nicolae Drăganu va prelua Universitatea clujeană devenind primul ei rector român; dr. Valeriu Seni va prelua inventarul Universității, devenind apoi pentru 15 ani directorul regional (Inspector general) al învățămîntului secundar românesc din Ardeal; prof. Vasile Bichigean a prelual inventarul Bibliotecii universitare; dr. Victor Onișor devenea profesor titular de drept administrativ și financiar al Universității clujene; prof. Vasile Meruțiu prelua Institutul de Geografie; prof. Augustin Bena prelua Conservatorul de Muzică, iar Petre Poruțiu din Bistrița devenea profesor titular pentru drept comercial și funciar; același Poruțiu a fost directorul reformei agrare în Consiliul Dirigent; a fost consilier la Conferința de .Pace de la Paris11).

De altfel, Marea Unire a adus multe transformări în viața românilor, cea mai însemnată fiind realizarea unității politice, a unității de suflet și conștiință a neamului românesc, unitate pentru care ASTRA a făcut eforturi pe cît de mari, pe atît de rodnice. Nu întîmplător mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală concluziona într-una din expunerile sale: „...cea mai mare dintre ctitoriile ASTREI, ctitorie urmărită cu înțelepciune, răbdare, pasiune, perseverență și jertfe a fost Marea Unire de la 1 Decembrie 1918“12).

Rămîne pentru noi cei de astăzi, pentru generațiile viitoare, să răsplătim prin adîncă recunoștință fapta înaintașilor noștri care și-au jertfit ceea ce au avut mai scump pentru unitatea românească - inteligența, răbdarea și viața. Năsăudenii fac dovada în timp a integrării lor totale în efervescența evenimentelor naționale și cu atît mai mult în desfășurarea celor locale.

____________

1. Curticăpeanu, Vasile, Caracterul european și modernizator al ASTREI, în volumul ASTRA 1861-1950, 125 de ani de la înființare, Sibiu, 1987, în continuare ASTRA - 125), p.86.

2. Pascu, Ștefan, Rolul național - cultural al ASTREI, în ASTRA - 125, p. 29.

3. Grecu V. Victor, ASTRA și idealul unității naționale, în ASTRA - 125, p. 69.

4. Pavelea, Traian, Nasăudul Repere istorice și culturale, Editura „George Coșbuc“, Bistrița, 2001, p.80-86.

5. Tanco, Teodor, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistrița, 1981, p. 19-25.

6. Pavelea, Traian, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistrița, 1981, p. 19-25.

7. “Gazeta Transilvaniei”, 1918.

8. Șandru, Ilie, Borda, Valentin, Patriarhul Miron Cristea, Casa de editur㠄Petru Maior“, Tîrgu Mureș, 1998, p.116.

9. Ibidem, p.122-123.

10. Homer, Radu, Petru-loan, Orha, Documente din istoria romanilor, București, 1996, p.415.

11. Tanco, Teodor, op. cit., p.39.

12. Plămădeală, Antonie, ASTRA - ctitorii și ctitoriile ei, în ASTRA - 125, p.52.

Prof. Ioan Seni
Colegiul Național „George Coșbuc“ Năsăud