BALTA – orasul in care romanii nu au spus niciodata BUNA ZIUA pe ruseste

balta.JPG (37210 bytes)Balta este un oras cu o istorie bogata. }n perimetrul actualei asezari au fiintat cindva doua orase: IUSEFGRADUL, care era sub administratie poloneza, si BALTA, care se afla sub stapinirea otomana. Le despartea doar riul CODIMA. }n 1797 aceste doua localitati au fost unite, sub administratia imperiului rus, formind o singura localitate.

Chiar daca mai exista inca pareri contradictorii in privinta originii toponimului balta, noi inclinam sa credem ca acest cuvint este de origine turanica si a devenit cu timpul, prin asimilare in limba romana, specific moldovenilor.

Informatii incontestabile dovedesc popularea de timpuriu a tinutului cu romani-moldoveni.

}n partea otomana a orasului, numele de familie moldovenesti au fost si sint inca foarte frecvente. Totusi, la scurt timp, in secolul al XVIII-lea, majoritatea populatiei orasului o formau evreii; orasul avind o activitate comerciala importanta, datorita situarii sale pe drumul care lega Marea Baltica de Marea Neagra.

Documentele consemneaza evenimente importante pentru istoria romanilor. Demne de mentionat sint cele privind miscarea inochentistilor, care isi are obirsia la Manastirea Sfintului Feodosie din Balta. Aceasta miscare cu caracter religios a avut si o nuanta de emancipare nationala a romanilor din Basarabia, dar mai ales din Transnistria. Initiata de ieromonahul Inochentie (Levizor) intre anii 1909-1912, miscarea a luat o amploare deosebita, atragind moldoveni din tot teritoriul aflat sub ocupatia rusa. Faptul ca Inochentie a inceput a predica in limba romana a insemnat un moment deosebit pentru credinciosii romani.

Simtind amenintarea pe care o reprezenta aceasta miscare, atit pentru clerul bisericii ortodoxe ruse, cit si pentru stapinirea ruseasca, oficialitatile, la inceput cele rusesti, mai apoi, cele sovietice au incercat dezagregarea si lichidarea acesteia. |i, in mare parte, au si reusit.

}n prezent, manastirea, in ciuda valorii ei simbolice, este inca sala de sport, aflindu-se, in ciuda acestei destinatii, intr-o stare de degradare incredibila. De mentionat ramine, totusi, faptul ca inca se mai pastreaza ceva ca marturie pentru ceea ce a insemnat acea puternica comunitate romaneasca.

Investigatiile pe care le-am facut la fata locului au scos la iveala lucruri mai mult decit interesante. }ntre altele, faptul ca o insemnata parte a orasului Balta este populata si in prezent de romani-moldoveni, aproape in exclusivitate. La cei nascuti aici s-au mai adaugat si moldoveni din Basarabia, veniti pe aceste locuri, pe care le considera sfinte in temeiul prezicerii lui Inochentie ca BALTA va fi NOUL IERUSALIM.

Cu sprijinul reputatului istoric Alexandru Taskin, specialist si pasionat cercetator al istoriei orasului, am reusit sa dovedim ca batrinii acestei asezari romanesti nici nu s-au salutat macar vreodata in limba rusa. }n romaneste am fost si noi, de altfel, intrebati: ce catam aici?

Fiind mai putin comunicativi si inchisi in sine, in conformitate cu orientarea generala a inochentistilor, marturiile s-au obtinut mai greu.

Am reusit, totusi, sa inchegam un dialog cu ei, indeobste cu batrinii, care ne-au relatat lucruri interesante. }ntre altele, ni s-a marturisit faptul ca cea mai mare parte a romanilor moldoveni de aici nu au nici astazi cetatenie ucraineana, cetatenie pe care au refuzat intotdeauna categoric sa o primeasca. Ei isi aduc aminte de anii 1920-1930, cind Balta a fost capitala Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti (R.A.S.S.M.) si cind aici s-a desfasurat o viata culturala romaneasca (moldoveneasca) destul de bogata.

|i astazi inca se poate descifra inscriptia ce nu a putut fi stearsa de pe cladirea care a gazduit Teatrul Moldovenesc, cladire destinata, in timpul ocupatiei sovietice, fostului parlament al R.A.S.S.M., fostului Institut Pedagogic Moldovenesc si sint vizibile inca si alte marturii despre ceea ce a fost aici cindva.

Statistica oficiala din 1989 ne furnizeaza cifra de 1106 moldoveni ce locuiesc in raionul Balta. Ni se face de asemeni cunoscuta existenta in acelasi perimetru a inca trei sate considerate, in mod traditional, moldovenesti. }n realitate, numarul moldovenilor este cu mult mai mare. O parte au fost consemnati in acte ca atare. Multi insa au fost inregistrati ca ucraineni in mod automat. Voi reveni asupra acestui aspect intr-un numar viitor al REVISTEI ROMANE. De dragul adevarului, desigur, care e bine sa iasa la lumina intotdeauna, ca untdelemnul la suprafata apei.

}nchei aceste rinduri mentionind ca subsemnatul si delegatia Despartamintului ASTRA – M. KOGALNICEANU din Iasi, condusa de d-na prof. Areta Mosu ne-am bucurat, fiind la Balta, de fructuoase intilniri cu presedintele EXECUTIVULUI RAIONAL, cu directorii scolilor ucrainene si ruse, cu cercetatori in domeniul istoriei si cu alte personalitati ale acestui oras.

Printr-o masa rotunda, difuzata in direct in cadrul programului regional de televiziune BALTA, am putut, de altfel, face cunoscute o seama de probleme legate de dezvoltarea si consolidarea in conditii noi a relatiilor romano-ucrainene, s-au jalonat perspectivele unei cit mai strinse colaborari culturale si interumane.

Vointa pentru transpunerea in viata a acestora exista. }n acest sens, invoc din nou, aducind laudele binemeritate si omagiile mele, activitatea doamnelor Nadejda Mihailovskaia si Larisa Rediko, care in ciuda greutatilor de tot felul, specifice perioadei de tranzitie pe care o traversam, au reusit un memorabil exemplu de devotament spiritual si cultural.

Dorin LOZOVANU