DENII EMINESCIENE

A patra editie a DENIILOR EMINESCIENE, manifestare consacrata comemorarii a 109 ani de la trecerea lui MIHAI EMINESCU in nefiinta si inscrisa in calendarul Despartamintului ASTRA – „M. KOGALNICEANU" in rindul celor cu reale sanse de a deveni traditii, a atras si in acest an, in ciuda greutatilor tot mai mari cu care ne confruntam, o participare la fel de numeroasa si reprezentativa pentru felul in care romanii de pretutindeni simt, si dupa mai bine de un veac, prezenta spirituala a POETULUI NEPERECHE.

Patria noastra comuna, a tuturor celor care gindesc si simt romaneste, fiind, asa cum spunea poetul Nichita Stanescu, LIMBA ROMANA, pentru citeva zile, ne-am simtit, din nou, uniti in cuget si simtiri, pentru a comemora si pentru a celebra totodata puterea de dainuire si de invesnicire a spiritului romanesc.

Au fost prezente, alaturi de numerosi ieseni, delegatia studentilor si cadrelor didactice de la Institutul Pedagogic de Stat din Ismail, a ASTREI – „GAVRIIL MUSICESCU" – Ismail, a Societatii Culturale „MIHAI EMINESCU" – Cernauti, a ASTREI – „ION SARBU" – Criuleni (Basarabia), a Societatii Culturale „TIBISCUS" – Uzdin (Iugoslavia), a Asociatiei Scriitorilor din Novi Sad, Voivodina (Iugoslavia), ale despartamintelor ASTREI Arad, Beius, Bucuresti, Blaj, Covasna-Harghita, Dej, Sibiu, Tecuci, Vaslui, care prin generozitatea domnului Miluta Moga, consilier sef al Inspectoratului Judetean pentru cultura, a fost si insotitorul si gazda primitoare a delegatiilor din sudul Basarabiei, sosite in tara pe la Galati, precum si delegatia Comitetului Central al ASTREI, Sibiu.

Dintre manifestarile de amploare consacrate evocarii si cunoasterii spiritualitatii eminesciene, reliefanta a fost intii de toate cea gazduita de Universitatea „Al.I. CUZA". Aici, in aula „GHEORGHE ASACHI", sub genericul EMINESCU – CONTEMPORANUL NOSTRU, prof. univ. dr. Nicolae Cretu a facut o pertinenta si profunda readucere in actualitate a creatiei si spiritualitatii eminesciene, expunerea, ca si dialogul inchegat in temeiul acesteia intre participanti si unele personalitati ale vietii culturale si universitare iesene constituindu-se nu numai intr-o reconsiderare a personalitatii POETULUI, ci si intr-o replica lamuritoare la unele interventii publicistice contemporane, tendentioase si uneori denigratoare, privind importanta pe care o are inca pentru noi creatia eminesciana, ca si valoarea ei de reper fundamental pentru conduita noastra cultural-spirituala.

}ntilnirea din aula „Gh. Asachi" s-a incheiat cu o alta suita de dialoguri, vizind cunoasterea ofertei pe care invatamintul superior iesean este capabil sa o faca, oferta prezentata de prof. univ. dr. Ion Todirascu, prorectorul Universitatii.

Evocarea si cunoasterea spiritualitatii eminesciene a continuat in contextul istorico-cultural, pe care Iasul il pune la dispozitia oaspetilor sai mai mult decit oricare alt oras al tarii, prin numeroasele lui obiective muzeale. La Muzeul Memorial MIHAIL SADOVEANU participantii s-au intilnit cu poezia lui EMINESCU in lectura marelui nostru scriitor; duioasa si irezistibila ispita de a porni }n Iasi pe urmele lui EMINESCU. Itinerariul a inscris popasuri la Bojdeuca ION CREANGA, moment de reculegere si readucere aminte a celor doi mari scriitori si prieteni, care au impartit lumina vietii si universul casei, facind din intilnirea spiritului lor o intilnire in vesnicie, la TREI IERARHI, unde Eminescu si-a reintilnit o parte dintre prietenii de scoala, primind gazduirea bisericii ortodoxe romanesti, pe care el o considera mama spirituala a neamului romanesc. S-a vizitat Muzeul in care marturii fara asemanare evoca veacul lui Vasile Lupu si repotenteaza lumina |COLII si ACADEMIEI de la Trei Ierarhi. Sub cupolele bisericii, cu sufletul invesmintat in fresca si tacere, oaspetii au inaltat la ceruri ginduri de slava si de preamarire lui Dimitrie Cantemir si lui Alexandru Ioan Cuza, care si-au gasit aici somnul de veci, simtindu-si totodata cugetul iluminat si impatimit de spiritul lui Mihai Viteazul, fauritorul primei mari uniri a tuturor romanilor.

Vizita la CASA DOSOFTEI – muzeu de istorie a literaturii romane vechi – la Muzeul Manastirii Golia si la Manastirea Cetatuia a incheiat seara de 14 iunie, invaluindu-i pe participanti cu somn si vis din veacuri de istorie zbuciumata, linga izvoare spirituale care n-au secat si nici nu vor seca vreodata. Au fost, de asemeni, vizitate Muzeul de Istorie si Muzeul Etnografic al Moldovei de la Complexul Muzeal National MOLDOVA, Sala Voievozilor de aici, din Palatul Culturii, strajuit de Statuia lui |tefan cel Mare si Sfint, pentru dezvelirea careia EMINESCU isi turnase anume sufletul in rugaciune si energica chemare prin DOINA lui, adinca si cuprinzatoare de tragica simtire si indemnuri la totala si demna inaltare.

Itinerariul muzeal s-a continuat in cea de a treia zi cu pelerinajul catre Muzeul M. EMINESCU din Copou, la TEIUL sfint al POETULUI, care inca mai dainuie ca o masa de altar in aceasta Acropole a culturii romane.

Pe parcurs au fost depuse coroane si jerbe de flori la Statuia lui EMINESCU din Piata cu acelasi nume, la Statuia lui M. KOGALNICEANU.

Conform traditiei deja statornicite in urma celor trei editii, DENIILE EMINESCIENE s-au incheiat si de aceasta data cu slujba de pomenire, oficiata in muzeu de preotul Dimitrie Merticaru, si cu paosul de pomenire de la TEI. Evocarea ZILEI de 15 iunie 1889, facuta de poetul Ion Chiriac, si necrologul lui I.L. Caragiale IN NIRVANA, rostit de actorul Gabi Lazar, au reconstituit clipele mortii si inmormintarii lui EMINESCU, facindu-ne pe toti sa retraim si sa reconsideram marea pierdere suferita de spiritualitatea romaneasca in urma cu o suta noua ani, precum si maretia inca insondabila si pururea generatoare de idealuri si semnificatii majore a CELUI care nu mai e, dar este si va fi vesnic contemporanul nostru in intreg miezul astei vieti cu care lupt.

Reprimirea, deplina si improspatatoare, a lui Eminescu in noi si inaltarea noastra in EMINESCU a fost inlesnita de desavirsitul spectacol comemorativ, organizat de Casa de Cultura a Municipiului Iasi, cu participarea Corului Filarmonicii si Operei iesene, a unor actori de la Teatrul National „V. Alecsandri "si Teatrul „Luceafarul", dupa care a urmat paosul de la TEI, cu jertfa sfintita: colaci de pomenire, coliva si vin, aduse drept ofranda marelui nostru poet de catre fiecare delegatie participanta. S-au aprins luminarile, pe pamintul calcat de poet, luminind intocmai ca urmele pasilor lui lasate pe pamint si in univers. Tacerea a fost scinteiata de lacrimi si, in ciuda faptului ca abia inflorise, a cazut si prima floare din TEI, indoliindu-se cu intuneric prelins din abisuri si cu tristete nemingiiata din adincul sufletului nostru. |i a fost ultima zi a DENIILOR, din cea de a patra editie 1998 si, in acelasi timp, si prima clipa a noii editii a acestora, care a inceput si continua in sufletul nostru.

Ionel TE|OI