lapadat.JPG (29980 bytes)BASIL LAPADAT MARCU

„Un pasionat aparator al adevarurilor romanesti in cultura Mexicului de astazi" – astfel il caracteriza Alexandru Niculescu, intr-un scurt articol aparut in „Romania literara" din 14 iulie 1977, pe dr. Basil Lapadat Marcu, gasind neindoielnic numitorul comun al unei activitati desfasurate pe multiple planuri. O activitate ce ramasese ca si necunoscuta in Romania si care avea sa ramina asa chiar si dupa 1989, cind barierele ce ne desparteau de diaspora romaneasca au cazut. O activitate care se cere prezentata mai detaliat, in special acum, cind a depasit o jumatate de secol.

Tocmai de aceea, redactia „Revistei romane" a intrat in legatura cu dr. Basil Lapadat Marcu, solicitindu-i cit mai multe informatii biobibliografice. Cu multa amabilitate, Domnia Sa ni le-a comunicat intr-o scrisoare recenta, din 12 iunie 1998, fapt pentru care ii exprimam intreaga noastra gratitudine.

Basil Lapadat Marcu s-a nascut la 13 mai 1926 in Fort Waine (Indiana, S.U.A.). Parintii sai – Teodor Lapadat Neagu si Victoria Ilie Marcu Cioc – emigrasera de putina vreme si incercau sa prinda radacini pe solul american. }n 1928, se mutau in Ecorse (Michigan), }nsa mama nu izbuteste sa se aclimatizeze si, in 1930, se intoarce pe meleagurile natale – comuna |oard, judetul Tirnava Mare – impreuna cu cei trei copii ai sai. Cel mai mare – Basil – urmeaza cursul primar si primele doua clase ale celui secundar in |oard, trecind apoi la |coala Normala din Ion Gh. Duca (= Cristur), judetul Odorhei, unde incheie intiiul an printre premianti. Este vara anului 1940 si istoria intervine brutal in viata lui si a atitor milioane de oameni. Tinutul natal este rupt din trupul Romaniei, prin Dictatul de la Viena, intrind in componenta Ungariei, si in consecinta, timp de sase ani, adolescentul nu-si poate continua studiile.

Dupa razboi, el se decide sa paraseasca Romania, harazita sferei de influenta sovietice, si sa-si regaseasca tatal in S.U.A. Va reusi acest lucru in octombrie 1947, in urma unei calatorii aventuroase pe traseul Bucuresti – Constanta – Istambul – Pireu – New-York – Detroit – Ecorse. (Fratele mai mic, Nicolae, il va imita si el peste 3 ani.) Timp de doi ani, Basil Lapadat Marcu lucreaza intr-o uzina alaturi de tatal sau, apoi se inroleaza voluntar la Air Force, unde ramine patru ani. }n acest rastimp, obtine diploma de „preparanda" si isi incepe studiile liceale la Centenary College din Shreveport (Louisiana). Se afirma acum si ca poet, consacrat de citeva premii („Premio Internazzionale di Poezia «Siracuza»", Roma, Premiul Conferintei Scriitorilor si Artistilor din Shreveport s.a.). Dupa terminarea serviciului militar, Basil Lapadat Marcu isi continua studiile liceale la Universitatea Arizona din Tucson, trecind bacalaureatul in 1958. La Tucson a activat in Clubul Studentilor Straini (fiind o vreme si vice-presedinte), precum si in societatile culturale romanesti. Ca recunoastere a acestei rodnice activitati, i se decerna titlul de „cetatean de onoare" al orasului Tucson. Ulterior se inscrie la Universitatea Nationala din Mexico D.F., pregatind o licenta in limba si literatura spaniola. Teza, intitulata Viata si opera lui George Cosbuc, va fi sustinuta cu succes (primind mentiunea magna cum laude) in ianuarie 1961.

}n vara aceluiasi an, Basil Lapadat Marcu obtine un post de profesor la Universitatea din Claremont (California), unde va propune pe linga cursuri de limba spaniola, cursuri de limba italiana, de limba romana, de istoria limbilor romanice etc.

}n primul an sabatic, el se intoarce in Mexico, pentru a-si pregati doctoratul, teza – Dezvoltarea istorica a spaniolei si a romanei – fiind sustinuta in 1971. }n urma acestui succes, Basil Lapadat Marcu primeste postul de profesor la El Colegio Americano (The American School Foundation) din Mexico. Aici va preda timp de doua decenii engleza si limbile romanice.

S-a casatorit, in decembrie 1971, cu Romea Anna Morella Epifani, care obtinuse doctoratul la Universitatea Regala din Roma cu o teza avind ca subiect o paralela intre creatiile lui Eminescu si Leopardi. (Ulterior, d-na Lapadat Marcu a devenit o artista de renume mondial in orfevrarie.)

Poet (cu doua volume publicate: Poeme, Shreveport, 1951, si Drops of Dew, Independence, 1952, si altele ramase in manuscris), profesor de limbi romanice in special, animator al unor societati culturale ale romanilor din S.U.A. si Mexic, dr. Basil Lapadat Marcu a consacrat, de asemenea, numeroase studii problemelor de limba si istorie romaneasca, studii care au fost publicate in reviste de specialitate sau in presa diasporei romanesti. Dintre acestea, citam citeva: El Maestro Aron Cotrus Isaila, in „El Rumano", Caracas, 1961; Tabula geo-politica: Traco-Illyria Romanica, in „Drum", Mexico, 1964; Nicolae Valahul, in „Drum", Mexico, 1964; George Casian Cosbuc, in „Romania", New-York, 1964; George Cosbuc, in „Drum", Mexico, 1966; Un scurt exagiu despre formarea poporului si a limbii romane, Claremont, 1968; Problemele arheologiei din Basarabia, in „Drum", Cleveland, 1968; Alba Iulia in sarbatoare, in „America", Cleveland, 1968; Afirmari romanesti in America: preotul Samuel Damian, col. Ioan F. Tetu, ing. Iuliu Popper, dr. Ioan Patrascoiu, in „Calendar America", Cleveland, 1969; Bibliografia rumana en espanol, in „Anuario de letras", Mexico, 1972; A Historical Account on the Romanians in Basarabia, Northern Bucovina and Transnistria, in „Buletinul Bibliotecii Romane", Freiburg, 1990-1991.

Aceste studii, ca si multe altele, dovedesc temeinicia caracterizarii lui Alexandru Niculescu din 1977: dr. Basil Lapadat Marcu a facut intr-adevar mai bine cunoscute cultura si civilizatia romaneasca in Statele Unite ale Americii si in Mexic.

Victor DURNEA