Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi

la 10 ani de la înfiinţare

 

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA – a luat fiinţă în data de 23 octombrie / 4 noiembrie 1861, la iniţiativa a 176 de reprezentanţi ai românilor transilvăneni. Acum, la începutul secolului al XXI-lea, ASTRA se dovedeşte a fi una din cele mai alese şi mai durabile întreprinderi culturale din istoria naţiunii noastre, având contribuţii însemnate la afirmarea şi recunoaşterea valorilor naţionale.

         Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi, înfiinţat în 18 noiembrie 1994, este unul dintre cele mai active şi mai importante despărţăminte astriste, fapt demonstrat nu doar de gama variată de manifestări şi activităţi, ci şi de aprecierile unanime pe care le-a primit din partea a numeroase personalităţi din ţară şi din afara României. Multitudinea de activităţi şi preocupări existente în cadrul Despărţământului ieşean ar putea fi clasificate în şase mari categorii:

1. acţiuni de popularizare şi răspândire a culturii naţionale în România şi în cadrul comunităţilor de români din jurul României;

2. acţiuni de înalt nivel ştiinţific şi academic;

3. activităţi desfăşurate în cadrul cercurilor ştiinţifice aflate sub patronajul Despărţământului;

4. editarea publicaţiilor Despărţământului şi cercurilor ştiinţifice;

5. burse acordate de Despărţământul ASTRA Iaşi şi susţinere financiar-materială pentru studenţi şi elevi de origine română din afara României ce studiază în Iaşi;

6. corespondenţa Despărţământului.

 

1. Aspectele menţionate la această primă categorie se dovedesc a fi mai mult decât necesare, avându-se în vedere atât orientarea actuală a ţării noastre în relaţiile internaţionale, cât şi realităţile specifice României şi statelor înconjurătoare.

         În cadrul acestei categorii de activităţi se disting:

a) itinerariile şi acţiunile culturale iniţiate de către conducerea Despărţământului ieşean în Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia şi Macedonia;

b) organizarea unor manifestări specifice care, uneori, includ şi colaborarea cu unele instituţii de stat şi alte societăţi neguvernamentale;

c) organizarea a diverse itinerarii şi deplasări în România a numeroase delegaţii şi grupuri aparţinând comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării.

 

         a) Încă din anul înfiinţării – 1994 –, Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi a iniţiat numeroase itinerarii culturale pentru românii din afara graniţelor ţării. La aceste acţiuni au participat, pe lângă membrii Despărţământului ieşean şi alţi invitaţi, diverse formaţii şi grupuri folclorice din România, care au purtat cu onoare mesajul naţional românesc.

         ▪ „Se-ntâlneşte dor cu dor” – este unul din programele pe care despărţământul le organizează încă de la înfiinţare, ajungând, în anul 2004, în al X-lea an de existenţă. Printre ansamblurile care au fost angrenate în această activitate se numără „Busuioc moldovenesc” din Iaşi, „Ciobănaşul” din Bacău, „Hora” din Suceava, „Căluşul” din Scorniceşti, „Balada” din Botoşani, „Târnavele” din Blaj, „Plaiuri Moldave” din Iaşi etc.

         În afara programului menţionat, au mai existat numeroase deplasări cu alte ansambluri folclorice din ţară, cu ocazia primirii a diverse invitaţii la concursuri internaţionale, festivaluri (Festivalul de folclor al Vlahilor de la Vidin, 1998-2001). Au fost obţinute distincţii deosebite de către membrii ansamblurilor ce au realizat aceste deplasări cu delegaţii ale ASTREI Iaşi, cel mai elocvent exemplu fiind Premiul de autenticitate şi originalitate, primit de Ansamblul profesionist „Căluşul” din Scorniceşti-Olt, la Kiev, în cadrul Festivalului Popoarelor Lumii, ediţia a IV-a, desfăşurată în anul 2004.

         Aceste deplasări au fost folosite şi pentru a menţine vie flacăra românismului în regiunile locuite de români din Ucraina (Bucovina de Nord, Herţa, Odessa, Transnistria, sudul Basarabiei).

         Tot cu aceste ocazii, numeroase şcoli şi biblioteci din Ucraina şi Republica Moldova, Bulgaria, Voivodina-Serbia şi Macedonia au fost înzestrate cu rechizite, cărţi şi reviste în limba română – manuale şcolare, beletristică, lucrări ştiinţifice, publicaţii. Toate acestea au putut fi adunate, în vederea expedierii dincolo de Prut şi de Dunăre, datorită generoaselor contribuţii ale unor biblioteci judeţene şi orăşeneşti din ţară, a Fundaţiei Culturale Române din Bucureşti, Ministerului Culturii şi Cultelor, diverse edituri, precum şi donatori particulari.

         O implicare activă a avut şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, care cu ocazia fiecărei deplasări, a oferit iconiţe şi cărţi de rugăciuni pentru drept-credincioşii ortodocşi din comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării. S-au remarcat, în această privinţă, şi preoţi din Iaşi (protopop Constantin Andrei, preot Dumitru Merticaru).

         Consiliul Judeţean Olt şi Primăria Iaşi au ajutat în privinţa achitării taxelor vamale şi a mijloacelor de transport.

         Stabilirea unor legături frăţeşti cu vorbitorii de limbă română din jurul României a  fost mult avantajată de faptul că, în aproape toate aceste deplasări, cazarea celor care făceau parte din delegaţiile ASTREI şi din ansamblurile participante era asigurată în familii din zonele respective, nu doar româneşti, ci şi ucrainene, sârbe, bulgăreşti, ruseşti.

         Toate aceste acţiuni s-au desfăşurat mai ales în perioade care includ date cu semnificaţii deosebite pentru comunităţile româneşti din Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia – Sărbătorile Pascale, hramurile unor sate sau comune, Sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou pe stil vechi.

         Anul 2003 a marcat o acţiune de o amploare aparte, fiind vizată zona din Republica Moldova, sudul Basarabiei şi Transnistria, ocazie cu care a fost transportat, la Odesa, şi un bust al poetului naţional Mihai Eminescu, realizat de către sculptorul Marcel Mănăstireanu şi donat cu sprijinul financiar al Primăriei din Botoşani. Nici acum bustul respectiv nu a fost instalat la locul care i se cuvenea, de unde a dispărut, în 1999, un alt bust al lui Eminescu.

         Demn de menţionat este faptul că, în ciuda perioadei de relativă liberalizare înregistrată, în ultima vreme, în statul ucrainean, nici un alt program care să includă un mare ansamblu folcloric nu a izbutit să pătrundă în sudul Basarabiei şi în zona Odessei, impactul unor asemenea prezenţe româneşti acolo fiind corespunzător – afluenţă mare de public, primiri foarte calde, ecouri deosebite. O notă în plus pentru iniţiativele remarcabile ale Despărţământului ieşean.

         ▪ Din 1998 datează un alt program de o anumită rezonanţă pentru românii din Basarabia, Transnistria şi Bucovina de Nord – „Rază de bucurie”. Desfăşurat întotdeauna iarna, în perioada Sărbătorilor de Crăciun pe stil vechi, acest program îi vizează, în primul rând, pe copiii români din şcolile zonelor menţionate. Aceştia primesc cadouri – dulciuri, rechizite şcolare, cărţi pentru copii, iconiţe etc. Realizarea acestui program este posibilă şi cu sprijinul unor Despărţăminte ASTRA din România – Năsăud, Blaj, Dej, Sibiu, Orăştie, Arad, Baia Mare. În Basarabia, Transinstria şi nordul Bucovinei, activitatea a fost efectuată în colaborare şi cu Despărţămintele ASTRA din Căuşeni, Criuleni Edineţ, Tatarbunar şi Societatea Culturală „Mihai Eminescu” din Cernăuţi.

         ▪ Un alt program de importanţă majoră este Concursul Internaţional de arte plastice „N. N. Tonitza”, iniţiat de către Prof. Mihai Zaiţ. Acest concurs angrenează lucrări ale unor copii şi tineri de origine română şi nu numai din România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Bulgaria. Cuprinde cinci secţiuni: artă plastică, artă decorativă, grafică, iconografie şi artă fotografică.   S-a ajuns la ediţia a VI-a, iar la fiecare ediţie au participat peste o mie de concurenţi din ţările menţionate. Concursul se încheie, de fiecare dată, cu o expoziţie, unde sunt expuse lucrările laureaţilor, care sunt răsplătiţi cu diplome, premii şi locuri în Tabăra de Creaţie „Veronica Micle”. Ca un fapt aparte, în anul 2004 s-a desfăşurat o etapă iniţială în Ungaria, la Kaposvár, urmând ca etapa finală şi expoziţia să se desfăşoare în anul 2005, la Iaşi, în luna martie.

 

         b) Cel mai cunoscut program al despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi este „Denii eminesciene”, care se desfăşoară anual, din 1995. A ajuns la zece ediţii. Itinerariile programului au fost stabilite pe trasee reprezentative pentru coordonatele spiritualităţii româneşti moderne şi contemporane ale comunităţilor româneşti din jurul României şi nu numai: Chişinău, Criuleni, Oniţcani, Orhei, Edineţ, Parcova, Cahul, Balta, Borisovca, Glubocoe, Cartal, Odessa, Sărata, Babele, Năsăud, Beclean, Ipoteşti, Botoşani, Putna, Suceava, Bucureşti, Braşov, Săcele, Plevna, Griviţa, Vîrşeţ, Coştei, Novi Sad, Sărcia, Torac etc.

         Un moment deosebit pentru acest program a fost înregistrat în anul 2004, la a X-a ediţie. Această ediţie a „Deniilor eminesciene”, ediţie jubiliară, s-a desfăşurat în acelaşi timp cu diversele manifestări organizate, în întregul spaţiu românesc, cu ocazia comemorării a 500 de ani de la trecerea în nefiinţă a voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, anul 2004 fiind decretat An Comemorativ Ştefan cel Mare. Având în vedere acest lucru şi răspunzând cerinţelor momentului, ediţia din acest an a „Deniilor eminesciene” a avut în vedere nu doar personalitatea lui Mihai Eminescu, ci şi importanţa epocii lui Ştefan cel Mare şi realizările acestuia. Dacă în ceilalţi ani au participat, la aceste manifestări, în jur de 150-200 de persoane, invitaţi din afara graniţelor, în 2004 s-a înregistrat un aflux mult mai mare la manifestările de la Iaşi şi de la Putna – aproximativ 500 de persoane (17-19 iunie 2004). Un câştig deosebit al „Deniilor eminesciene” este cel al întâlnirii şi comunicării dintre românii din diferite zone româneşti aflate în afara ţării. În 2004 au luat parte la manifestări 12 ansambluri folclorice şi numeroase delegaţii ale Despărţămintelor ASTRA şi ale altor societăţi şi asociaţii culturale româneşti. Participarea tuturor acestor formaţii vocale şi ansambluri folclorice a fost posibilă datorită susţinerii financiare de către fiecare Despărţământ ASTRA implicat. Programul de la Putna a fost coordonat de către Preşedintele ASTRA Dumitru Acu, şi de către Vicepreşedintele Ioan Roman.

         În cadrul Deniilor se organizează, în fiecare an, inclusiv expoziţii de carte dedicate lui Eminescu, expoziţii de cartofilie, spectacole inspirate din creaţia eminesciană etc.

         ▪ Din 1998 datează un alt program de anvergură iniţiat de ASTRA Iaşi, „Veronica Micle”, concurs internaţional de creaţie literară, realizat în colaborare cu Despărţămintele ASTRA din Blaj, Câmpeni, Alba Iulia, Năsăud, Botoşani, Societatea Culturală „Bucovina” din Tg. Mureş. În 2004 s-a ajuns la a VII-a ediţie. Concursul, care se adresează numai adolescenţilor şi tinerilor de origine română din ţară şi din jurul României, cuprinde secţiunile: poezie, eseu, traduceri. Laureaţii au beneficiat de itinerarii turistice în Transilvania şi de tabere de creaţie, desfăşurate în judeţele Alba şi Botoşani. După fiecare ediţie, Despărţământul din Blaj, preşedinte prof. Silvia Pop s-a îngrijit de editarea plachetei de versuri corespunzătoare ediţiei, iar, datorită Ministerului Educaţiei şi Cercetării, laureaţii au beneficiat de premii în bani, diplome; organizatorii au susţinut deplasările în teritoriu, cu ajutorul sponsorilor.

         ▪ În perioada 2000-2002 a fost organizat, la Chişinău, Cahul şi Criuleni, de către Societatea „Limba noastră cea română” (preşedinte – Valentina Butnaru), în colaborare cu Despărţământul ieşean, un ciclu de conferinţe. Cu această ocazie au avut loc întâlniri între membri ai Despărţământului ieşean (Cercet. Dr. Victor Durnea, Cercet. dr. Lucia Cireş, Prof. univ. dr. Alexandru Husar, Prof. univ. dr. Dumitru Acu, Prof. univ. dr. Gavril Istrati, Prof. Elena Hodorogea) şi invitaţi ai Societăţii „Limba noastră cea română”, care a susţinut şi organizarea uneia din ediţiile „Deniilor eminesciene” (1998), pe traseul Iaşi-Criuleni-Orhei-Chişinău.

 

         c) Tabăra „Acasă la noi” a înregistrat o primă ediţie în anul 1997, în localitatea Dezna, jud. Arad. Este organizată în colaborare cu Despărţămintele ASTRA din Ardeal – Năsăud, Beclean, Arad, Sebiş, Săcele, Braşov, Buteni, Baia Mare, Şomcuta Mare, Tg. Lăpuş, Dej, Orăştie, Alba Iulia, Blaj, Câmpeni, Aiud, Cluj, Covasna, Harghita. În fiecare an, în cadrul acestei acţiuni, între 200 şi 400 de copii români din Basarabia şi Ucraina, însoţiţi de cadre didactice, au petrecut vacanţa în familii din oraşe şi sate din Ardeal. Au fost vizitate, cu ocazia acestei tabere, numeroase locuri de rezonanţă pentru cultura românească, nu doar din Ardeal, ci şi din Moldova din dreapta Prutului şi din Muntenia. O bună impresie au făcut oficialităţile locale, care s-au implicat activ în susţinerea programului, donând copiilor rechizite şcolare, manuale, calculatoare, cărţi, sume de bani.

         Faptul că au fost găzduiţi în familii a permis copiilor să-şi îmbunătăţească vocabularul şi vorbirea în limba română, să constate asemănările ce există între diferitele zone etnografice ale spaţiului românesc, să ia contact, pentru prima dată, cu munţii României şi cu oraşele ţării.

 

2. ▪ Toate acţiunile de înalt nivel ştiinţific şi academic organizate de către Despărţământul nostru s-au bucurat de reacţii favorabile şi de aprecieri unanime, atât în ţară, cât şi peste hotare, fapt remarcabil şi încurajator pentru continuarea unor asemenea iniţiative. La reuşita tuturor acestor manifestări, Despărţământul a beneficiat de sprijinul direct al unor organisme ştiinţifice de prestigiu din România, precum şi de suport financiar şi material din partea diferitelor instituţii ale statului: Guvernul României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Primăria Iaşi, Academia Română-filiala Iaşi, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi, Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” din Iaşi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi etc.

         Dezbaterile şi concluziile de la aceste întruniri au format obiectul unor demersuri publicistice.

         Un succes deosebit l-a avut simpozionul internaţional Republica Moldova – în căutarea identităţii, organizat în colaborare cu Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, care s-a desfăşurat în perioada 8-11 octombrie 2001; la acest simpozion au participat istorici, sociologi, politologi şi lingvişti din România, Republica Moldova, Germania, Statele Unite ale Americii şi Israel.

         În perioada 17-18 mai 2002, la Iaşi, Despărţământul „Mihail Kogălniceanu”, în colaborare cu Institutul de Filologie Română „Al. Philippide”, a organizat Simpozionul Internaţional intitulat Identitatea limbii române în perspectiva globalizării.

         În anul 2003, Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” Iaşi şi Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” au organizat un alt simpozion internaţional intitulat Limba şi literatura română în spaţiul etno-cultural daco românesc şi în diasporă (15-18 mai 2003).

         De un deosebit succes s-a bucurat Simpozionul internaţional Spaţiul lingvistic şi literar românesc din perspectiva integrării europene organizat în zilele de 1 şi 2 octombrie 2004 de Despărţământul “Mihail Kogălniceanu” Iaşi şi Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” al Academiei Române.

         Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” s-a implicat şi în organizarea Simpozionului internaţional Aspecte ale vieţii spirituale în Europa de Sud – Est din preistorie până în perioada medievală, care s-a desfăşurat în perioada 17-20 octombrie 2004, la Iaşi. Manifestarea a fost organizată în colaborare cu Institutul de Arheologie din Iaşi al Academiei Române, cu Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, aflându-se sub egida Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

▪ Un alt aspect din cadrul acestei de-a doua categorii de activităţi este reprezentat de participările unor delegaţii astriste ieşene la diverse manifestări şi simpozioane ştiinţifice, organizate în ţară sau în străinătate.

O interesantă colaborare, în această privinţă, are Despărţământul nostru cu Asociaţia de Prietenie Ungaro-Română din Kaposvár (Ungaria). Astfel, în anul 2002, o delegaţie, alcătuită din Cercet. şt. dr. Victor Durnea şi Cercet. drd. Bogdan Schipor, a participat, în perioada 29 august – 2 septembrie, la Consfătuirea civilă de la Kaposvár, intitulată Formarea naţiunii române în gândirea publică maghiară şi română actuală.

 În perioada 12-14 septembrie 2003, tot la Kaposvár, s-a desfăşurat manifestarea cu tema Raporturile dintre naţiunea română şi cea maghiară din perspectiva secolului al XXI-lea. La manifestare au participat reprezentanţi a 16 organizaţii neguvernamentale şi un mare număr de specialişti. Din partea Despărţământului ieşean au participat Cercet. dr. Victor Durnea şi Lect. univ. dr. Lucian Leuştean, actual Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României.

La începutul lunii aprilie 2003, Drd. Ludmila Rotăraş a participat la Conferinţa Ştiinţifică Internaţională Dimitrie Cantemir – umanist, gânditor şi om de ştiinţă. 330 de ani de la naştere, organizată de Universitatea real-umanistică din Cahul – Republica Moldova. Alături de alţi reprezentanţi din    R. Moldova, Ucraina şi România, tânăra doctorandă a prezentat un material despre Dimitrie Cantemir.

În perioada 22-24 noiembrie 2001, la invitaţia Societăţii Culturale „Dunărea şi Marea” din Cahul (Republica Moldova), o delegaţie formată din Prof. Areta Moşu, Cercet. dr. Silvia Cifor, poetul I. Cozmei şi un reporter de la Radio Iaşi, s-a deplasat la Cahul, luând parte la lucrările Simpozionului „Eminescu-Şevcenko”.

O altă manifestare la care au participat în fiecare an, delegaţii ale ASTREI Iaşi, este Identitatea culturală a tuturor românilor, ce se desfăşoară, anual, la Timişoara.

 

3. Acest aspect, al activităţilor desfăşurate în cadrul cercurilor ştiinţifice aflate sub patronajul Despărţământului, este din mai toate punctele de vedere, cel mai dinamic şi mai fructuos, luându-se în considerare vârstele celor implicaţi, precum şi posibilităţile de dezvoltare a capacităţilor personale şi de grup.

         În mod interesant, un singur cerc activează în strânsă legătură cu Organizaţia de tineret a Despărţământului, toate celelalte depinzând direct de conducerea Despărţământului.

         ▪ Cercul profesorilor de fizică „Ştefan Procopiu”, înfiinţat în anul 1995. Activează cu rezultate deosebite, fiind, alături de Despărţământul ASTRA Iaşi, promotorul Concursului Internaţional de Fizică al Elevilor Români de pretutindeni „Ştefan Procopiu”, ajuns la a X-a ediţie în anul 2004 şi organizat, pentru prima dată, în anul şcolar 1994/1995. Preşedinte – Prof. Radu Stratulat. Concursul respectiv are un regulament propriu de organizare. În fiecare an, Concursul s-a desfăşurat în alt municipiu reşedinţă de judeţ din România, angrenându-se, astfel, o participare importantă a elevilor şi profesorilor de fizică din ţară şi din Republica Moldova (Chişinău, Bălţi, Cahul, Criuleni).

         ▪ Cercul „Otilia Cazimir” de la Şcoala nr. 11 „Otilia Cazimir” din Iaşi, înfiinţat în anul1998. Printre membri se numără învăţători, profesori şi elevi din ciclurile primar şi gimnazial, de la şcolile 7, 11, 37 şi Liceul de Informatică. Preşedinte – Înv. Cornelia Ichim.

         ▪ Cercul profesorilor de chimie „Radu Cernătescu”, înfiinţat în anul 1998. Are în componenţă elevi din ciclul liceal şi profesori de la Liceele Energetic, Tehnoton şi „Radu Cernătescu” din Iaşi. În martie 1998 înregistra 15 membri. Preşedinte – Prof. Dana Ilucă. Are regulament propriu de funcţionare. A fiinţat până în anul 2002.

         ▪ Cercul de Istorie „N. Iorga” de la Şcoala „Al. Vlahuţă” din Iaşi, înfiinţat în anul 1995. Conducător – Prof. Elena Buruiană; Preşedinte – Spânu Alina; vicepreşedinte – Pătraşcu Alina; secretar – Dumbravă Lidia. A avut diverse activităţi în perioada 1995-1998.

         ▪ Cercul de creaţie „Micul Prinţ”, înfiinţat în 1997. Conducător – Înv. Corina Sandu / Măgureanu. A activat în perioada 1997-2002.

         ▪ Cercul studenţesc de psihologie „Mirabilis”, înfiinţat în 1996. Responsabil – Prof. Elena Moroşanu. A activat în perioada 1996-2000 şi a avut diverse activităţi în colaborare cu instituţii de profil din Republica Moldova (Universitatea din Bălţi şi Universitatea de Stat din Chişinău).

         ▪ Cercurile ASTRA de la Liceul Agricol „Mihail Kogălniceanu” din Miroslava, jud. Iaşi: limba şi literatura română, responsabil – Prof. Elena Puiu; geografie, profesor coordonator – Ovidiu Avarvarei; medicină veterinară, Prof. coordonator – medic veterniar Violeta Mărîi; istorie, Prof. coordonatori – Petronela Prişcă şi Dumitru Bunea.

         ▪ Cercul de pictură „C. D. Stahi”, îndrumător – pictor Maria Rusescu. A organizat, în iunie 2003, la Centrul Cultural german din Iaşi, expoziţia Pe urmele lui C. D. Stahi.

         ▪ Cercul de pian, coordonator – Prof. Iulia Dinu.

         ▪ Cercul de artă plastică „N. N. Tonitza”, înfiinţat în anul 1995. Iniţiator şi conducător – Prof. Mihai Zaiţ. Cu ocazia organizării a diverse manifestări astriste în ţară şi în străinătate, membri ai acestui cerc au expus lucrări în localităţi unde s-au desfăşurat programele respective.

         ▪ Cercul de Istorie „Aquilla”, înfiinţat în anul 1999, a activat până în anul 2002. Preşedinţi – Vitalie Josanu (1999-2000); Silviu Munteanu (2000-2001); Ina-Eliza Dolganiuc (2001-2002). Vicepreşedinte (1999-2000) – Igor Velenciuc; secretar (1999-2000) – Natalia Melinte. În activităţile Cercului au fost angrenaţi studenţi de la diverse facultăţi ieşene (Istorie, Geografie, Ştiinţe Economice, Drept, Medicină, Litere). La aceste activităţi au participat profesori de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

         ▪ Cercul de Geografie „Terra”, preşedinte Dorin Lozoveanu.

         ▪ Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu”, înfiinţat în data de 9 octombrie 2003, la iniţiativa a şapte studenţi ai Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. S-a dovedit a fi una din cele mai dinamice şi productive iniţiative din cadrul Despărţământului ASTRA Iaşi. Organizare în luna ianuarie 2005: preşedinte – Dan-Alexandru SUHAROSCHI; vicepreşedinte – Adrian VIŢALARU, membru fondator; secretar – Cosmin CHIRIAC; redactor-şef „Chronos” – Mircea-Cristian GHENGHEA, membru fondator; redactor-şef „Cercul” – Andrei CARABELEA. În ianuarie 2004, Cercul număra 19 membri.

         Din noiembrie 2003, Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu” a izbutit să se impună în peisajul Facultăţii de Istorie din Iaşi, angrenând, în activităţile sale, atât studenţi, cât şi profesori.

 

4. ▪ Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi are o publicaţie proprie, intitulată „Revista română”, ce apare din luna iunie a anului 1995. Editarea acestei reviste se înscrie pe linia generală a activităţilor Despărţământului, de promovare a valorilor românismului şi menţinere a interesului pentru cauza naţională.

         Redacţia „Revistei române” a fost condusă, într-o primă etapă (1995-1996) de către Cătălin Ciolca, pentru ca, din 1997, să devină redactor-şef Cercet. dr. Victor Durnea.

          O preocupare permanentă a colegiului de redacţie al publicaţiei a constituit-o îmbunătăţirea schemei paginilor tematice şi a rubricilor fixe, fiind păstrate cele care şi-au dovedit necesitatea şi au stârnit interesul cititorilor şi introducându-se altele noi, unele din ele sugerate frecvent în scrisorile adresate redacţiei.

         Dintre rubricile „Revistei române” s-au remarcat: Interviul nostru, Poesis, ASTRA şi şcoala, ASTRA Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, Revista revistelor, Studii-Eseuri-Interpretări, Istorie-Cultură-Civilizaţie, Viaţa cărţilor.

         S-a încercat şi s-a reuşit păstrarea colaboratorilor redacţiei, în rândul cărora se numără personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice ieşene şi naţionale: Acad. Al. Zub, Acad. Gh. Platon, Prof. univ. dr. Petru Zugun, Prof. univ. dr. Ioan Caproşu, Prof. univ. dr. Ioan Ciupercă, Prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, Prof. univ. dr. Alexandru Husar, Prof. univ. dr. Dan Mănucă, Prof. univ. dr. Gavril Istrati, Prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel, Prof. univ. dr. Adrian Turculeţ, Prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru, Prof. univ. dr. C. Frîncu, Cercet. dr. Lucia Cireş, Cercet. dr. Cristina Florescu, scriitorii şi publiciştii Gr. Ilisei, Adrian Dinu Rachieru, Cassian Maria Spiridon, Bogdan Ulmu, Dorin Popa, Nichita Danilov, Nicolae Ionel, Mihai Ursachi, Ion Hadîrcă, Acad. Mihai Cimpoi (Chişinău), Arcadie Opaiţ, Vasile Tărîţeanu şi Ştefan Broască (Cernăuţi), Vadim Bacinschi (Odessa), Vasile Barbu, Gligor Popi, Ion Baba şi Pavel Gătăianţu (Serbia), Vanghea Stejova Mihany (Macedonia), Ion Ciurea-Weidner, Gh. Olteanu, Horst Fassel (Germania), Basil Lăpădat Marcu (Mexic), Mario Grămadă (Canada) ş. a.

         Un aspect deloc neglijat de redacţia „Revistei române” a fost publicarea a diferite studii, articole sau cronici iscălite de tineri specialişti – asistenţi universitari, cercetători, doctoranzi, masteranzi şi studenţi, care s-au remarcat în cadrul instituţiilor de învăţământ superior la care au activat sau activează: Dorin Lozoveanu, Valentin Alexei Constantinov, Dragoş Petrescu, Laurenţiu Rădvan, Ovidiu Buruiană, Valeriu P. Stancu, Radu Ţuţuianu, Bogdan Schipor, Mircea-Cristian Ghenghea etc.

         S-a încercat şi, în bună măsură, considerăm că s-a reuşit, afirmarea strictă a adevărului istoric, a unor valori româneşti autentice şi durabile, în condiţiile unui spirit critic nealterat de pasiuni ale momentului sau de un patriotism edulcorat, precum nici de complexe de inferioritate faţă de alte realizări şi închegări culturale. Nu degeaba „Revista română” este considerată, în mediile intelectuale ieşene, o adevărată revistă a românilor de pretutindeni.

         În fiecare an, publicaţia a apărut într-un tiraj de 1300-1500 de exemplare, tiraj menţinut cu mari eforturi financiare; au contribuit la susţinerea apariţiei revistei Ministerul Culturii şi, mai ales, numeroşi sponsori din România: S. C. C. F. Iaşi-Grup Colas S. A., S. C. Construcţii Hidro S. A., S. C. T.M.U.C.B. S. A., Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Regionala CFR Iaşi, SIF Moldova.

         Distribuirea revistei se face gratuit, fiind trimise exemplare tuturor sponsorilor şi persoanelor care au ajutat, într-un mod sau altul, la continuarea apariţiei publicaţiei. Se are în vedere, desigur, expedierea a numeroase exemplare în cadrul comunităţilor româneşti din jurul României; nu sunt uitaţi colaboratorii din Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia, Albania, Canada, Mexic, Austria, Germania, Elveţia, Franţa, Spania, Australia, Israel, Rusia, Italia.

▪ O a doua publicaţie este revista „Chronos”, ce aparţine Cercului de Istorie „Gheorghe I. Brătianu”, aflat sub patronajul Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi. Primul număr al revistei a apărut în luna noiembrie a anului 2003, ajungând, actualmente, la al treilea număr (apărut în noiembrie 2004).

▪ Ultima publicaţie (cronologic vorbind) ce poartă sigla ASTREI este „Cercul” – Foaia de informare a Cercului de Istorie „Gheorghe I. Brătianu”. Iniţiată în octombrie 2004, a ajuns, deja, la al treilea număr, având apariţie lunară.

 

5. ▪ Bursele ASTRA, o tradiţie în cadrul Asociaţiunii încă din veacul al XIX-lea, reprezintă o altă formă de manifestare a solidarităţii cu românii din comunităţile aflate în jurul ţării. Iniţiate de Despărţământul ieşean şi susţinute, financiar, de Episcopia Romano-Catolică din Iaşi, bursele în cauză sunt acordate unor elevi şi studenţi români din Republica Moldova şi din Ucraina, aflaţi la studii în Iaşi. Încă din anul 1995, au fost acordate asemenea burse. În total, au fost acordate, până acum, şase burse. Primele două au fost primite de două studente aromâne la Medicină din Albania (în perioada 1995-2001). Următoarele două au fost primite de două eleve din Republica Moldova (în perioada 1998-2002), iar în prezent (din 2003) primesc astfel de burse doi elevi – Alina Marin (Basarabia) şi Victor Colţa (din Transnistria).

         Bursierii au primit sprijin şi în plan material din partea Despărţământului şi a Episcopiei Romano-Catolice, li s-au asigurat diverse deplasări în ţară, în timpul vacanţelor de iarnă, precum şi procurarea de alimente şi îmbrăcăminte.

 

6. ▪ Un aspect foarte important pentru menţinerea contactelor şi a bunelor relaţii cu diferite organisme ale statului, asociaţii de profil asemănător, sponsori, persoane particulare şi numeroase instituţii este reprezentat de corespondenţa Despărţământului. Foarte densă şi foarte bogată, aceasta constituie un aspect deloc neglijat ori neglijabil în ansamblul efortului susţinut ce este desfăşurat în cadrul Despărţământului ieşean. Tocmai de aceea, o sistematizare a corespondenţei este mai mult decât dificilă.

         Cel mai mare volum al corespondenţei este înregistrat, desigur, cu diferite instituţii, organisme şi persoane din România. Un al doilea loc în această ierarhie aparţine, indiscutabil, Republicii Moldova. În continuare, clasamentul arată astfel: Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Albania, Germania, Mexic, Elveţia, Austria, Canada, Franţa, Italia, Rusia. Dintre personalităţile româneşti din afara României s-a corespondat cu Barutzu Arghezi (Elveţia), Lapadat Marcu (Mexic), Hoczopan Anna (Ungaria), Vanghea  Mihani Steryu (Macedonia), Vadim Bacinschi, Vasile Tărîţeanu (Ucraina) etc.